Bun venit pe Forumul Andrei

Daca vezi aceasta pagina inseamna ca nu ai cont sau nu esti logat.
Daca doresti doar sa vizualizezi forumul poti apasa pe "x-ul" din dreapta si acesta imagine nu va mai fi afisata.

Pentru o vizualizare cat mai buna a acestui forum recomandam
8
Va uram o zi buna in continuare si o navigare cat mai placuta pe acest forum !


   
AcasaSustineFAQInregistrareConectareCautareCalendar
Twitter



Sfaturi practice pentru bucatarie

Navigare :: Informatii pe domenii :: Carte de bucate
AutorMesaj
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Sfaturi practice pentru bucatarie Lun Oct 17, 2011 1:31 am  
Lamaile: pentru a indeparta coaja de pe lamai mai usor, acestea trebuia sa stea in jur de 15 minute in apa fierbinte.

Furnicile: daca furnicile iti bantuie prin/sub/dupa dulapuri, este nevoie doar de cativa catei de usturoi pe care sa ii pui in zonele vizitate de micile insecte.

Merele: pentru a evita ca merele dupa curatare sau taiere sa ia culoarea maronie, stropeste-le cu putina zeama de lamaie, astfel acestea vor arata proaspete pentru un timp mai indelungat.

Banana: o pasta obtinuta prin farmitarea acestora are un efect de calmare si racorire a pielii, de aceea este foarte recomandat atunci cand suferi arsuri.

Oua: pentru a descoperi daca ouale din frigider sau cele cumparate de la piata sunt bune, aseaza-le intr-un bol cu apa si un varf de sare; cele ce vor ramane pe fundul vasului sunt proaspete, iar cele care se ridica la suprafata sunt vechi si nerecomandate consumului.

Tarta de mere: pentru a mentine tartele si nu numai, proaspete si pufoase invelitile bine in folie de staniol.

Fundul de lemn: indiferent ca tai legume, carne si verdeturi intotdeauna sa folosesti fundul de lemn. Din cel de plastic pot sari mici aschii ce vor ajunge cu usurinta in salate sau alte preparate. Totodata nu cumpara funduri de lemn din supermarketuri in majoritatea cazurilor sunt facute din bucati si la primele taieri acestea se vor crapa, cauta funduri de lemn dintr-o singura bucata de lemn pe care le gasesti la comerciantii din piete.

Usturoi: daca alegi sa faci o pasta din usturoi pentru friptura si vrei sa domolesti putin gustul iute al acestuia, adauga ori sos de rosii/smantana sau maioneza, oricare dintre aceste produse vor potoli focul din pasta si ii vor oferi un gust aromatic.

Mancarea prea sarata se poate salva daca adaugi in ea bucati de cartof crud.

Uleiul din tigaie nu mai sare cand se incalzeste daca pui putina sare.

Telina ramane proaspata pentru mai mult timp daca este invelita in folie de aluminiu si pusa in frigider.

Usturoiul se curata mai usor daca este incalzit putin inainte, pe o tabla asezata pe foc.

Fructele prea verzi se coc daca sunt invelite intr-un ziar si puse intr-un loc caldut timp de 2-3 zile.

Laptele nu se mai lipeste de oala cand il fierbi daca tii o lingura in ea, si lasi focul mai mic.

Laptele nu se strica, chiar daca nu este pus in frigider, daca atunci cand fierbe adaugi in el o jumatate de lingura de bicarbonat de sodiu.

Pentru a pastra lamele robotului de bucatarie ascutite si in stare buna, se rasneste in el, din cand in cand, putina sare.

Cand s-au fiert pastele, melcisorii sau taiteii, se scurge apa fiarta si se pune peste ele apa rece, ca sa nu se lipeasca bucatile intre ele.

Ca sa nu-ti mai lacrimeze ochii de la ceapa, tai-o in doua bucati si tine-le in apa timp de 15 minute inainte de a le taia.

Pentru a curata mai usor cuptorul, prepara o pasta din apa si bicarbonat de sodiu pe care o intinzi pe locurile murdare. Apoi porneste cuptorul pentru o jumatate de ora. Petele uscate de mancare vor iesi mult mai usor.

Inainte de face popcorn, tine grauntele in congelator si prepara-le cand sunt inca inghetate.

Pentru a coace mai usor cartofii, tine-i in apa sarata timp de 15 minute, inainte de a-i baga la cuptor.

Cartofii se strica mai repede daca sunt tinuti langa ceapa. Deci pune-le locuri separate.

Inainte sa fierbi orezul, adauga in apa cateva picaturi de suc de lamaie. Astfel orezul va iesi mai alb si mai aspectuos.

Legumele raman proaspete pentru mai mult timp daca le invelesti intr-un ziar inainte de a le pune in frigider. Nu tine legumele in pungi de plastic pentru ca se vor strica mai repede.

Daca ti-a iesit mancarea prea sarata, pune in ea bucati de cartof crud. Acestea vor absorbi excesul de sare.

Ca sa nu se lipeasca recipientele sau pungile de peretii congelatorului, presara putina sare pe ele.

Pentru ca ramurelele de conopida sa ramana albe si frumoase se adauga in apa in care fierb un pahar de lapte dulce.

Ca sa cureti mai repede oalele murdare, pune in ele un amestec de otet si sare, si lasa-l sa dea in fiert.

Unge cu ulei marginea oalelor pentru a impiedica revarsarea supei sau a apei in care fierbi alimente.

Daca torni intr-o sticla sau un borcan lichide fierbinti pune sub ele doua linguri sau lame de cutit. Astfel nu se crapa sticla din cauza temperaturii ridicate.

Cand prepari o salata pune sarea inaintea uleiului. Sarea nu se dizolva in ulei.

Mancarea se amesteca cu lingura de inox. Lingura de lemn este poroasa si poate strange bacterii, iar cele din alte metale, oxideaza.

Pentru a preveni mirosul neplacut al frigiderului, tine in el jumatati de lamaie.

Branza se pastreaza in frigider, invelita in folie de plastic ca sa nu mucegaiasca.

Cand prepari spanac sau alte legume cu funze verzi, adauga in apa putin zahar. Astfel legumele isi pastreaza culoarea frumoasa.

Nu gati ciuperci in oala de aluminiu pentru ca se vor innegri.

Oalele de aluminiu se spala dupa ce s-au fiert in ele coji de mar. Astfel raman mai curate si mai lucioase.

Cand fierbi oua, adauga in apa o lingura de otet. Astfel, chiar daca se crapa coaja, oul nu va iesi afara.

Cand fierbi legume, pune-le intregi si abia apoi taie-le in bucati. Astfel se pierd mai putine substante nutritive.

Pentru a face o mamaliga fara cocoloase, stropeste malaiul cu apa rece inainte sa-l adaugi in oala.

In timp ce ouale fierb, adauga un varf de sare pentru a impiedica craparea acestora.

Nu puneti niciodata citrice sau rosii in frigider. Temperatura scazuta degradeaza aroma si savoarea acestor fructe.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:29 am  
PRODUSELE LACTATE


* Pentru a evita formarea spumei, laptele se va amesteca in procesul fierberii, iar apoi repede se va raci.
* Laptele nu se va afuma, daca cratita se va clati in prealabil cu apa.
* Laptele afumat isi va pierde gustul neplacut, daca cratita cu lapte se va aranja intr-un vas mare cu apa rece, iar in lapte se va presara putina sare si apoi se va agita.
* Daca laptele afumat va fi turnat imediat intr-un alt vas, atunci mirosul neplacut se va sesiza mai putin.
* Laptele fiert incet cu spuma se va prepara in oala sub presiune, fiind fiert 20 min, iar apoi racit in aceeasi apa.
* Laptele nu va da in foc daca peretii interiori ai cratitei se vor unge cu unt sau unt topit cu 5 cm mai sus de nivelul laptelui.
* Laptele si untul nu se vor pastra alaturi cu cascavalul, deoarece mirosul de cascaval li se transmite usor.
* Laptele fiert se va raci repede, se va turna in sticle cu gatul larg sau in bocane de sticla, care se vor instala intr-o strachina cu apa rece cu sare, se vor acoperi cu tifon si se vor pune la intuneric. Din cand in cand apa se va schimba ca sa fie in permanenta rece.
* Laptele nu se va inacri, daca ulciorul de sticla cu lapte va fi instalat intr-un vas larg cu apa, acoperit cu un servetel curat, astfel ca marginile lui sa fie cufundate in apa.
* Laptele acru se va prepara rapid, daca peretii si fundul vasului cu lapte se va unge cu chimion. Peste 1-2 min laptele acru va fi gata.
* Untul se va pastra mai mult timp proaspat, daca, pus in untiera sau o oala de lut, acestea se vor tine intr-o strachina cu apa rece cu sare, care se va schimba din cind in cind. Untul mai poate fi invelit intr-o cirpa imbibata cu solutie de otet si apa sau va fi indesat bine intr-un borcan de sticla. De asupra se va turna otet.
* Untul nu se va topi pe timp calduros, daca untiera se va infasura intr-un servet muiat in apa cu sare.
* Untul si margarina se vor pastra intr-un vas netransparent, deoarece, supus influentei luminii, stratul de la suprafata devine alb si capata un miros de slanina.
* Untul si produsele grase nu se vor pastra in vase de polietilena: ele se altereaza repede si capata un miros nepla-cut.
* Untul rinced, cit si grasimea, vor fi utilizate in hrana, daca se vor opari cu apa cu putin bicarbonat, apoi se va amesteca minutios si apa, racindu-se, se va scurge. Procedura se va repeta de doua-trei ori.
* Gustul rinced de unt sau grasime poate fi inlaturat, daca aceste produse se vor infierbinta impreuna cu rotite de ceapa sau cu o felie de piine ori cu bucatele de cartof crud.
* Uleiul ramas dupa prajire mai poate fi utilizat o data, daca se va strecura si se vor adauga citeva picaturi de suc de lamiie.
* La prajire untul nu se va intuneca, daca tigaia incinsa se va unge in prealabil cu ulei.
* Smintina pusa in supa sau sos nu se va inchega, daca in ea se va adauga putin lapte.
* Mirosul rinced de unt topit va dispare, daca in el se va pune pe citeva zile un morcov.
* Brinza de vaci sau de oi se va pastra mai bine, daca se va inveli intr-o cirpa curata imbibata in prealabil cu apa sarata.
* Cascavalul, brinza de vaci si cea de oi se vor pastra intr-o cratita emailata, adaugindu-se 3-4 bucatele de zahar, se va acoperi cu capacul si se va tine la rece.
* Cascavalul se va tine in frigider cit mai departe de congelator, fiind ambalat in prealabil in staniol sau polietilena. In hirtie el se usuca.
* Cascavalul se va pastra acasa 10 zile, cel moale 2- 3 zile. Cascavalul topit are un termen de garantie mai mare cu conditia ca sa fie ambalat in staniol.
* Cascavalul se va pastra pe mai mult timp nealterat, daca se va pune intr-un vas de sticla si se va acoperi cu o farfurioara cu apa rece.
* Unele produse (untul, margarina, tocatura etc.) deseori se lipesc de hirtia-ambalaj. Ea se va desprinde usor, daca pachetul se va tine sub un jet de apa rece.
* Cascavalul intarit se va face mai moale daca se va impacheta pe cateva ore intr-un servetel.
* Cascavalul uscat va deveni iarasi proaspat, daca se va pune pe doua zile in lapte acru.
* Cascavalul taiat nu se va tine descoperit mai mult de o ora, deoarece se va inaspri, se va usca, va pierde din gust si aroma.
* Se recomanda a curati cascavalul cu un cutit incalzit in apa fierbinte.
* Pentru a unge piinea cu untul scos din frigider, e necesar a cufunda cutitul pe citeva secunde in apa clocotita.
* Brinza de oi va capata un gust placut deosebit, daca se va tine o zi-doua in apa rece.
* Brinza de vaci nu va fi acra, daca se va amesteca cu o cantitate egala de lapte, se va lasa pe o ora, iar apoi se va strecura prin tifon.
* Bucatele din brinza de vaci vor fi mai delicioase, daca brinza se va da prin masina de tocat sau prin razatoare.


Ultima editare efectuata de catre nick in Dum Oct 30, 2011 11:30 am, editata de 1 ori
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:29 am  
PRODUSE DIN CARNE


* Se recomanda a spala carnea in apa de temperatura camerei, dar in nici un caz ea nu se va lasa sa stea in aceasta apa.
* Carnea care nu urmeaza sa se prepare imediat nu se va spala, deoarece aceasta ar accelera procesul de alterare.
* Carnea din congelator se va dezgheta mai repede, daca se va clati cu apa rece, iar apoi se va pune intr-un vas curat si acoperit cu capacul.
* Pentru a se pastra circa 24 de ore, carnea tocata se va inveli intr-un servetel curat, imbibat cu amestec de apa cu otet (in proportii egale), si se va suspenda la aer.
* Carnea so va pastra un timp mai indelungat in afara frigiderului, daca se va inveli in frunze de urzici, iar apoi so va infasura intr-un prosop umed.
* Carnea spalata si stropita cu suc de lamiie va fi proaspata chiar si intr-o zi calduroasa.
* Carnea nu se va altera 1-2 zile, daca se va tine in lapte crud sau se va stropi cu apa clocotita amestecata cu o cantitate nu prea mare de sare si se va da la rece.
* Carnea rumenita intr-o cantitate mica de grasime incinsa si dreasa cu un pic de sare se va pastra proaspata citeva zile.
* Carnea se va pastra proaspata citeva zile, daca se va sterge bine, apoi se va unge cu grasime proaspata topita, se va inveli in hirtie de pergament si se va suspenda la rece.
* Carnea frecata cu sare sau zahar tos se va pastra proaspata un timp mai indelungat.
* Carnea se va pastra mai mult timp proaspata, daca se va tine in lapte acru proaspat prins. Spre sfirsitul zilei laptele se va scurge si se va turna altul. In zilele urmatoare se va schimba cite o singura data.
* Afumaturile (sunca, pieptul afumat, salamul afumat etc. ) se vor pastra mai bine intr-o incapere uscata, bine aerisita la temperatura de 4-8° C.
* Jambonul fiert si taiat se va pastra (chiar pe parcursul a cateva ore) la rece si intuneric, invelit bine in politilena.
* Slanina se va pastra un timp mai indelungat, daca in procesul sararii se va freca cu sare, piper, foi de dafin. Pe fundul butoiului se vor aranja 3-4 pietre spalate. Pe ele, in doua rinduri, se vor pune bucati de slanina cu soricul in jos, pina se va umplea tot vasul.
* Carnea de pasare cel mai bine se va pastra ferita de lumina intr-un vas metalic, in prealabil fiind curatita de maruntaie, spalata si zvintata.
* Carnea de gaina se dezgheata treptat la o temperatura medie de pina la 18° C. Nu se dezgheata in apa, deoarece in acest fel pierde din calitatile sale gustative si nutritive.
* Daca carnea cruda se va sara, atunci ea va pierde tot sucul, iar la fierbere va fi vinjoasa, aspra. De aceea, daca nu intentionati sa pastrati carnea proaspata mai mult timp, atunci ea se va sara nemijlocit inainte de prajire, iar carnea tocata se va sara inainte de prepararea tocaturii.
* Ficatul se va pastra pe parcursul zilei in apa rece.
* Slanina sarata se va tine in apa rece la o temperatura de pina la 12°C (la 1 kg de slanina sarata 3-4 l de apa).
* Calitatea carnii se va verifica apasind cu degetul asupra ei. Daca adincitura formata va disparea repede, iar la taiere sectiunea va fi uscata inseamna ca e buna calitatea.
* Carnea buna e de culoare rosie sau roza; carnea de oaie are nuanta maslinie, iar grasimea nu se lipeste de maini. Grasimea de animal tinar e de culoare alba, de animal batrin galbena.
* Cind carnea are un gust neplacut, in timpul fierberii se rocomanda a adauga in cratita o bucatica-doua de carbune.
* De asemenea, carnea poate fi taiata bucati, spalata minutios in apa rece, pusa intr-o cratita cu carbune; se va turna apa pina va acoperi carnea. Peste 2-3 ore carbunele se va scoate, iar carnea se va fierbe in continuare.
* Carnea de vita se va consuma peste o zi dupa taierea acesteia.
* Carnea de iepure va fi mai gustoasa, daca dupa taiere se va tine la rece o zi-doua, iar inainte de preparare in prealabil se va marina.
* Carnea de vita va fierbe mai repede, daca in prealabil se va bate cu un ciocanas de lemn, iar in apa se va adauga 1-2 linguri de otet.
* Tocatura pentru pirjoale sau snitel nu se va pastra mult timp chiar si la frigider. Sarea confera carnii o nuanta rosie, iar pirjoalele sau snitelul preparat vor fi vinjoase, fara gust, neapetisante.
* Carnea prajita, pirjoalele din carne si cele din peste vor fi considerate gata preparate, daca, fiind strapunse cu furculita sau apasate cu lingura, vor elimina un suc trans-parent.
* Carnea va fi mai suculenta, daca se va fierbe in bucati mari.
* Carnea se va taia pe un fundisor ud, deoarece lemnul uscat imbiba o parte din suc.
* Supa va fi mai gustoasa, daca carnea de vita se va pune la foc intr-o cratita cu apa rece, sucul se va rasfierbe si carnea va deveni mai suculenta, iar bulionul mai consistent. Daca carnea de vita se va pune in apa clocotita, atunci fiertura va fi mai putin consistenta, iar carnea mai suculenta.
* In procesul de frigere a bucatilor de carne vasul nu se va acoperi cu capac, deoarece astfel aburii nu se vor evapora, ci se vor depune pe carne si va conferi un gust nepla-cut.
* Sunca, carnea fiarta de vita sau de gaina se vor extrage din fiertura nemijlocit inainte de servire, altfel carnea se va usca si va fi mai putin gustoasa.
* Carnea va fi mai apetisanta, isi va pastra gustul si vitaminele, daca se va innabusi in cratita cu capacul etans, din cind in cind adaugindu-se cite putina apa.
* Carnea fiarta va fi suculenta, daca se va lasa sa stea pina la momentul servirii in propriul sau bulion, cratita fiind acoperita cu capac.
* Prelucrind carnea, nu se recomanda sa se bata prea mult cu ciocanul, deoarece astfel se distrug tesuturile si se scurge sucul nutritiv.
* Carnea fripta va fi gustoasa sj frageda, daca cu o ora pina la preparare se va unge cu mustar.
* Suprafata carnii care se frige in cuptor va fi mai fragila, iar carnea mai gustoasa, daca in procesul frigerii se va stropi din cind in cind cu apa si se va freca cu felioare de lamiie.
* Carnea fripta sau fiarta va fi delicioasa, daca in procesul de preparare se va stropi cu o cantitate nu prea mare de coniac.
* Daca inainte de prajire carnea se va presara cu zahar pudra, atunci la suprafata se va forma o crusta gustoasa.
* Carnea de porc fripta va fi gustoasa si rumena, daca pe suprafata ei in prealabil se vor aplica citeva taieturi de cutit.
* Carnea fripta va fi mustoasa, daca inainte de servire se va tine putin de asupra cratitei cu apa clocotinda.
* Pirjoalele si carnea se vor frige intr-o tigaie cu ulei bine incins.
* Daca carnea sau pestele se vor praji in bucati, atunci nu se recomanda sa se toarne in tigaie multa grasime, deoarece aceste produse vor imbiba usor grasimea si vor capata un gust greu.
* Carnea fiarta, pentru a se incalzi, se va stropi cu apa rece, se va pune in tigaie si se va tine la un foc mic.
* Bucatile de carne cu sos inainte de servire se vor incalzi 30-40 min in rola, astfel ele vor capata un gust si o aroma deosebita.
* La prepararea tocaturii pentru pirjoale se va folosi piinea alba uscata, deoarece cea proaspata confera pirjoalelor o viscozitate neplacuta. De altfel, painea alba mareste volumul produselor, imbiba sucul de carne eliminat, carnea tocata devenind mai consistenta, iar carnea preparata mai mustoasa si mai puhava.
* Daca pirjoalele sau snitelul se vor prepara din carne tocata, atunci piinea, muiata in lapte sau apa, pina a se adauga la tocatura, se va stoarce bine.
* Daca in tocatura pentru pirjoale se va adauga ceapa, atunci se recomanda ca ea sa nu se dea prin masina de tocat, ci prin razatoare.
* Tocatura de carne nu se va lipi de miini in procesul de preparare a pirjoalelor, daca ele vor fi udate din cind in cind cu apa.
* Pirjoalele nu se vor lipi una de alta, daca in tocatura se va adauga putina faina de cartofi.
* Snitelul si cotletul vor fi mai moi, daca cu o ora-doua inainte de prajire, suprafata lor se va unge cu o solute de otet si ulei.
* Snitelul, cotletul si antricotul vor fi prajite nemijlocit inainte de a fi servite la masa.
* Cotletele vor fi mai gustoase si mai mustoase, daca in procesul taierii in mijlocul fiecareia se va pune cite o bucatica de unt.
* Cotletele vor fi mai moi si mai puhave, daca in tocatu-ra se va adauga putina smintina, cartofi si morcovi rasi.
* Cotletele pot fi preparate nu numai prin prajire, dar si in aburi. In acest scop ele se vor instala in strecuratoare, care se va pune pe o cratita cu apa clocotinda si se vor acoperi.
* Bucatile mari de carne, gaina sau vinatul se vor stropi periodic in procesul de preparare (peste fiecare 10-15 min) cu grasimea in care se prajesc.
* Carnea instalata in rola incinsa nu se va arde, daca se va acoperi cu hirtie unsa cu grasime.
* Daca carnea la innabusire s-a ars putin, atunci partea arsa se va taia, cratita se va curati, se va adauga supa, in care se va da drumul la carne, si innabusirea va continua intorcindu-se din cind in cind carnea.
* Carnea de pasare se va frige in cuptor la foc uniform, daca in prealabil se va tine sub o greutate cu o suprafafa plata.
* Carnea de pasare se va fierbe mai repede, daca se va freca din timp deasupra si dinauntru cu o lamiie.
* Carnea de gaina se va inmuia, daca se va fierbe vreo 20 min, se va scoate din cratita si se va introduce pe citeva minute in apa rece. Apoi fierberea va continua in bulion.
* Ca sa nu coaseti cu ata pasarea umpluta, veti proceda astfel: se vor infige din ambele parti ale taieturii betisoare subtirele de lemn, care se vor impleti cu ata sau sfoara. Dupa preparare betisoarele impreuna cu atele se vor indeparta din carne fara eforturi.
* Carnea de pasare slaba va fi mai suculenta, daca inainte de prajire se va impana cu bucatele de slanina.
* Virsta gainei se stabileste dupa culoarea pielei si starea picioruselor. Pasarea tinara va avea pielea alba, fina, cu vinisoare bine conturate. Piciorusele vor fi acoperite cu solzisori mici. Gaina batrina va avea pielea aspra. Piciorusele vor fi tari si acoperite cu solzi mari, cu depuneri calcaroase.
* Virsta cocosului se va determina dupa marimea pintenilor. Cocosii tineri in loc de pinteni au ridicaturi rotunde mici, cei invirsta au pinteni mari, cartilaginosi pina la 2 cm.
* Pasarea se va peni mai usor, daca in prealabil se va cufunda pentru 1-2 min in apa cu putin bicarbonat sau in apa fierbinte.
* Pasarea se va peni mai usor, daca procedura se va incepe de la git, in directia inversa cresterii firesti a penelor.
* Carnea de vinat nu va avea miros si gust specific sau amarui, daca inainte de preparare se va tine 2-3 ore intr-o solutie de otet (1 lingura la 1 l de apa) cu un adaos de ierburi aromatice (coreandru, maioran, scortisoara, boabe de ienupar).
* Preparind vinatul (potirniche, gainusa-de-alun, rata, gotcan), pasarea se va peni mai intii uscata, penele ramase in piele se vor indeparta cu cutitul, se va pirli, se va freca cu faina de porumb sau rumegus. Apoi se vor scoate maruntaiele si se va cufunda in apa rece pe o ora, in felul acesta carnea va fi alba, moale si suculenta.
* Gaina batrina va fierbe mai repede, daca se va tine din timp citeva ore in apa cu otet.
* Gaina (sau puiul) la coacere se vor acoperi cu o pojghita rumena, daca se va unge din timp cu smintina.
* Puiul va avea un gust mai delicios, daca inainte de fierbere in interiorul lui se vor aseza o ceapa si patrunjel.
* Carnea innabusita de gaina isi va mentine albeata, daca dupa impanare se va freca cu solute de acid citric sau zeama de lamiie.
* Puii tineri sint mult mai deliciosi, daca se prepara imediat dupa taiere.
* Gradul de preparare a carnii de pasare in procesul de prajire se va determina, ridicindu-se putin carnea, si lasind sa se scurga sucul. Ultimele picaturi, transparente si incolore, sint un indice ca mancarea e gata.
* Creierul care urmeaza sa fie preparat pane sa va tine in apa rece, apoi se va curati de pelicula si se va pune intr-o alta cratita cu apa rece, se va adauga putin ulei si sare, radacinoase pentru supa si se va fierbe la un foc mic 15-20 min. Creierul gata preparat se va lasa sa se raceasca in apa in care a fiert.
* Inainte de preparare ficatul se fine o ora in apa rece, apoi se scurge de singe, se indeparteaza pelicula si caile biliare.
* Ficatul de vita va fi mai moale si mai delicios, daca inainte de prajire se va tine putin in lapte.
* Inainte de preparare rinichii se vor taia in jumatate si se vor tine in apa rece.
* Rinichii de vita se vor fierbe in prealabil, apoi se vor spala cu apa rece. Rinichii de vitel, oaie si porc se vor opari in prealabil.
* Crenvurstii nu vor plesni la fierbere, daca, inainte de a le da drumul in apa clocotita, vor fi strapunsi in citeva locuri cu acul. De asemenea, se recomanda si fierberea la baia de aburi. In acest scop cratita se va umplea pe jumatate cu apa, se va da in clocot, apoi deasupra cratitei se vor pune in cruce linguri de lemn, iar peste ele crenvursti, astfel ca ei sa fie in aburi,dar sa nu atinga apa. Peste 4-5 min ei vor fi gata.
* Daca salamul se curata greu de pielita, atunci el se va cufunda pe jumatate de minut in apa rece.
* Sunca putin uscata se va pune pe vreo jumatate de ora intr-un vas cu lapte rece.
* Daca raciturile nu se desprind de forma, atunci aceasta se va infasura intr-un prosop cu apa calda.
* Sosul de faina nu va avea cocoloase, daca faina se va dizolva in apa sarata.
* In sosul prea sarat se va introduce pentru citeva secunde o bucatica de zahar.
* Toate condimentele se vor adauga in bucate spre sfirsitul fierberii.
* Carnea si pestele in procesul de prajire vor forma o crusta crocanta, daca in prealabil se vor unge cu ou batut si apoi se vor trece prin pesmet.
* Bucatele preparate in vas sub presiune, in special daca sint preparate cu mustar, smintina, rosii sau varza, nu se vor lasa in cratita; ele se vor muta imediat intr-un vas emailat sau de sticla.
* Bucatele, ramase pe a doua zi, inainte de consumare vor fi numaidecit date in clocot ori prajite.
* Conservele in nici un caz nu se vor pastra in cutii metalice deschise, continutul lor se va muta imediat intr-un vas de sticla sau emailat.
* Conservele se vor verifica, daca sint proaspete, apasindu-se cu degetul pe fundul cutiei, ca pe tinichea sa se formeze o adincitura. Daca peste un timp locul deformat va incepe sa dispara, inseamna ca conserva e alterata.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:30 am  
PESTELE

* In cazul lipsei unui cutit special, pestele se va curati cu razatoarea. Metoda aceasta va spori lucrul si va exclude o posibila ranire a miinilor.
* Pentru a indeparta mucozitatea de pe suprafata unor pesti, acestea se vor spala cu o solutie concentrata de bicarbonat.
* Inainte de a purcede la curatitul pestelui, se vor taia mai intii aripioarele cu foarfecele.
* Pestele la curatit nu va aluneca din miini, daca se va presara cu sare.
* Solzii se vor curati mai usor, daca in prealabil pestele se va tine in apa rece cu otet sau daca se va cufunda in apa clocotita. In cazul in care pestele se curata pe malul riului poate fi sters de iarba.
* Pentru a scoate de pe peste pielita, se va aplica o taietura de la cap, apoi cu coada lingurii se va desprinde pie-lita de corp si se va trage cu miinile.
* Cumparind peste viu, imediat il veti taia. Daca lasati pestele viu intr-o apa statuta, el se imbolnaveste. Aceasta ar putea cauza si o inrautatire a gustului.
* Pentru a se dezgheta, pestele se va pune intr-un vas cu apa rece cu sare.
* Pestele congelat, pus intr-o punga de polietilena legata la gura, se va introduce intr-un vas cu apa calda se va dezgheta mai repede.
* Pestele dezghetat se altereaza repede. De aceea el va fi supus imediat prelucrarii termice.
* Nisetrul, morunul, pastruga nu se vor dezgheta in apa ci la aer intr-un loc racoros.
* Pentru a inlatura mirosul de peste prajit in uleiul din tigaie se vor pune citeva felioare de cartofi.
* Pentru fierbere pestele congelat se va pune intr-o cratita cu apa rece si se va fierbe la un foc mic.
* Daca bulionul preparat pentru peste in aspic e tulbure, atunci se va lasa sa se raceasca, apoi in el se va turna un albus de ou, amestecindu-se, se va da in clocot si se va tine 15 min la un foc mic. Se va lasa sa se limpezeasca si, cu precautie, fara a se agita, se va strecura printr-un servetel.
* Pestele mic se va prepara intreg, curatindu-se in prea-labil de maruntaie.
* Pestele de mare va fi mai delicios si se va rasfierbe mai putin, daca in procesul prepararii se va adauga in apa putin otet.
* Pestele in nici un caz nu se va fierbe la un foc mare, astfel se va intari, iar bulionul se va tulbura.
* Pestele fiert va mai delicios daca la fiert se va adauga putin lapte proaspat.
* Pestele intreg nu se va desface in procesul fierberii, daca in prealabil se va lega intr-o bucata de tifon .
* Cega, nisetrul, pastruga, morunul au o aroma si un gust placut, de aceea la preparare se vor adauga cit mai putine condimente.
* Pentru innabusirea si prajirea pestelui se recomanda utilizarea uleiului vegetal, a margarinei, untului topit. Untura de oaie si de vita nu se vor folosi la prepararea pestelui.
* Pestele se va rumeni bine, daca inainte de prajire se va sterge cu un prosop.
* Pestele nu se va desface la prajit, daca se va sara cu 10-15 min inainte de aceasta.
* Pentru a determina momentul cind pestele e gata, el se va strapunge cu un betisor ascutit de lemn. Daca acesta intra usor si se elimina un suc transparent atunci pestele e bun de consumat.
* Pestele nu se va arde pe tigaie, daca in untul in care se frige se va adauga putina sare.
* Pestele sarat se va tine in apa rece, schimbata de cateva ori.
* Scrumbia isi va reface gustul, daca se va macera in icfuzie de ceai sau in lapte.
* Toate felurile de produse se vor frige sau fierbe mai intii la un foe mare, apoi la unul mic.
* Nu se recomanda prepararea pestelui in vas sub presiune, el fierbe destul de repede si in conditii obisnuite, iar mirosul din vasul cu presiune se va indeparta cu greu.
* Indiferent de marime, pestele se va coace sau frige in cuptorul infierbintat.
* Pentru a-i mentine prospetimea mai mult de o zi, pestele se va curati cu minutiozitate de maruntaie, se va impacheta pe 1-2 min in sugativa, imbibata cu apa sarata, apoi se va inveli intr-o cirpa uscata si se va pune la rece.
* Icrele de Manciuria, icrele negre tescuite, icrele negre moi nu se vor altera mult timp, daca deasupra lor se va turna un strat de ulei, iar borcanul se va inchide ermetic.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:30 am  
OUALE


* Calitatea buna a oului se va determina acoperindu-l cu palma si apropiindu-l de un bec aprins. Oul nu prea proaspat va avea pete de umbra, iar prin cel clocit lumina nu va razbate deloc.
* Oul poate fi pus intr-un borcan cu apa sarata. Daca oul se va lasa la fund inseamna ca e proaspat, daca va pluti la suprafata atunci nu e chiar proaspat. Oul de o prospetime medie va pluti la mijlocul borcanului.
* Oul se va verifica, daca e fiert, invirtindu-l pe masa: oul fiert se va invirti, iar cel crud, invirtindu-se o data-de doua ori, se va opri.
* Se recomanda fierberea oualor la un foc potrivit. Daca se va fierbe la un foc mare, atunci albusul va fi tare, iar galbenusul mai moale, daca se va fierbe la un foc mic, atunci, dimpotriva, galbenusul va fi tare, iar albusul moale.
* Pentru a prepara un ou fiert moale, oul se va cufunda in apa clocotinda pe 2-3 min, semimoale pe 4-5 min si tare pe 8-10 min.
* Oul crapat se va fierbe in apa cu sare.
* Ouale de rata si de gisca deseori contin microbi patogeni. De aceea se vor consuma numai fierte. Se vor fierbe 10 min in apa clocotinda.
* Pentru a evita formarea unui strat intunecat intre albus si galbenus, la prepararea oualor fierte tare ele se vor fierbe doar 5 min, apoi se vor lua de pe foc si se vor lasa in aceeasi apa fierbinte inca pe citeva minute.
* Ouale nu vor crapa in procesul fierberii, daca in prealabil se vor strapunge cu acul din partea mai plata.
* Omleta preparata va fi puhava, daca ouale se vor bate impreuna cu o lingura de lapte proaspat sau de apa.
* Albusul va putea fi separat de galbenus, daca oul va fi strapuns cu acul din ambele parti, astfel ca albusul sa se scurga din el.
* Galbenusurile destinate prepararii prajiturilor dulci se vor freca cu zahar intr-un vas de faianta.
* Stricand oul, fiti atenji ca galbenusul sa ramina intreg si sa nu se amestece cu albusul. Altfel va fi imposibil a bate albusul.
* Albusurile se vor bate spuma mai usor, daca ouale se vor pune pe o ora in congelator sau vasul cu oua se va instala in apa rece. Se mai poate de adaugat si putina sare.
* Albusurile se vor bate mai bine, daca se va adauga suc de lamiie, si putin zahar pudra sau citeva picaturi de otet.
* Vasul pentru batut albusurile se va spala minutios, apoi se va sterge cu sugativa.
* Albusurile se vor bate intr-un vas de faianta, material plastic sau sticla cu peretii grosi.
* Vasul in care se bat albusurile nu va aluneca pe masa, daca sub el se va asterne un stergar umed, pus in patru.
* Oul crud care a crapat la fierbere nu va curge, daca in apa se va adauga putin otet sau daca fisura se va unge cu suc de lamiie.
* Coaja unui ou fiert tare se va curati mai usor, daca se va pune imediat in apa rece.
* Ouale in nici un caz nu se vor pastra impreuna cu ceapa, pestele, naftalina, gazul lampant, petrolul etc., deoarece ouale imbiba mirosul prin porii cojii.
* Ouale se vor pastra in frigider cel mult doua saptamini. Daca fiecare ou se va infasura in hirtie si o data in saptamina se vor misca din loc, atunci se vor pastra mai mult.
* Ouale se vor pastra intr-o lada cu ovaz ori in nisip uscat, in cenusa.
* Ouale se vor pastra mai mult timp proaspete, daca se vor tine intr-o cratita cu apa rece. Apa se va schimba in fiecare saptamina.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:31 am  
CIORBELE


* Bulionul de carne va fi limpede, daca la inceput se va prepara la un foc mare. Imediat ce da in clocot, se va indeparta spuma, focul se va face mic si se va fierbe in continuare.
* Din carne congelata se va prepara un bulion limpede, daca in apa se vor adauga coji de la doua oua (spre sfirsitul fierberii cojile se vor extrage).
* Bulionul va fi limpede, daca in el se va arunca o bucatica de gheata si se va lasa sa dea in clocot.
* Bulionul care urmeaza a fi intrebuintat la prepararea sosului sau a aspicului nu se va sara.
* Supa se va amesteca cu o lingura de lemn cu miscari incete, circulare. Astfel se va obtine consistenta indicata, fara a se ataca integritatea legumelor.
* In supa deja preparata nu se vor lasa foile de dafin.
* Usturoiul pisat se va pune in ciorba la sfirsitul fierbe-rii.
* Bulionul se va pastra proaspat citeva zile, daca intii se va strecura, se va pune la foc ca sa dea un clocot, apoi se va lasa sa se raceasca fara capac.
* Ciorba proaspat preparata isi va pierde gustul, daca se va tine mult timp pe o plita fierbinte.
* Inainte de a stinge focul, in ciorba se va turna putin suc de morcov, rosii, varza. Aceastea vor satura supa cu vitamine.
* In cazul ca e prea grasa, ciorba se va strecura printr-o cirpa muiata in apa rece o parte din grasime va ramine pe tesatura.
* Daca supa e sarata excesiv, atunci in ea se va arunca in cartof crud si se va mai fierbe putin. Se mai poate tine in supa o lingura cu o bucatica de zahar. Imediat ce zaharul incepe sa se topeasca, lingura se va scoate astfel zaharul va absorbi sarea.
* E recomandabil ca radacinoasele si ceapa, inainte de a se pune in supa, sa se raceasca in prealabil, ca in procesul fierberii substantele aromatice sa nu se evapore.
* Inainte de a se turna in supa, oul crud se va amesteca cu o cantitate nu prea mare de bulion racit.
* Ciorba cu taitei de casa nu va fi tulbure, daca taiteii mai intii se vor cufunda pentru un minut in apa fierbinte si se vor pune in sita, apoi se vor arunca in bulion si se vor fierbe pina la buna pregatire.
* Supa de zarzavat va fi mai apetisanta si nutritiva daca, servindu-se la masa, mai intii se v-a drege cu lapte, frisca sau smantana.
* Supa cu crupe de arpacas nu va avea nuanta sinilie, daca crupele se vor fierbe in prealabil, si apoi, aproape gata se vor adauga in supa.
* Galustele se vor arunca in apa clocotinda. Atunci cind se vor ridica la suprafata, va insemna ca sint gata.
* Ciorba de peste nu se va drege cu faina sau paste fainoase.
* Supele de zarzavat, preparate fara cartofi si crupe, se vor drege cu faina calita putin, astfel vor fi mai gustoase.
* In supa suprasarata se va da drumul orezului legat intr-o bucata de tifon, bulionul va da in clocot, astfel sarea va ramine in orez. Ciorba de carne se va drege cu sare cu jumatate de ora pina la prepararea definitiva, cea de peste la inceput, de ciuperci inainte de a stinge focul.
* Daca spuma a dat in clocot si s-a lasat la fund, atunci in bulion se va turna putina apa rece.
* Oasele de vita pentru supa se vor taia cu toporul, ast-fel substantele nutritive se vor fierbe mai repede. Oasele de vitel si porc se recomanda sa se friga putin in cuptor.
* Bulionul de gaina va fi mai delicios, daca in el se vor adauga vreo doua oase prajite.
* Bulionul va avea o aroma si o nuanta aurie, daca morcovul, patrunjelul, telina, ceapa se vor taia in doua, se vor rumeni pe tigaie pe o parte, apoi se vor pune in cratita.
* Bulionul va fi frumos si apetisant, daca in el se va adauga decoctul din coji de ceapa (coji de la vreo doua cepe ce vor fierbe 15-20 min intr-o cantitate nu prea mare de apa si se vor strecura).
* In ciorba de cartofi legumele care contin aciditate (castravetii murati, stevia, varza murata) se vor adauga spre sfirsitul fierberii, astfel cartofii nu se vor rasfierbe.
* Rosiile proaspete se vor pune in ciorba cu 10 min pina la sfirsitul fierberii.
* Deoarece taiteii, macaroanele si orezul fierb greu in lapte, inainte de a prepara supa de lapte, se vor fierbe 3-6 min in apa.
* Ciorba din varza murata se va drege cu sare dupa ce se va fierbe varza: altfel riscati s-o sarati prea tare.
* Borsul se va fierbe la inceput la un foc mare, apoi, indepartind spuma si adaugind verdeata, focul se va face mic si fierberea va continua sub capac.
* Castravetii pentru ciorba se vor fierbe mai intii aparte, intr-o cantitate nu prea mare de apa, si se vor adauga in ciorba gata.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:31 am  
FAINA SI PASTELE FAINOASE


* Faina se va pastra intr-o incapere racoroasa, bine aerisita. Aproximativ o data pe luna se va cerne si se va zvinta. Intr-o incapere umeda faina se face rinceda, iar fiind pastrata la caldura, devine amara si capata un miros neplacut.
* Ca faina si orezul sa nu faca viermi si gargarite, se va pune in ele cite un catel de usturoi.
* Faina cu un grad sporit de umiditate creaza impresia de rece daca pui mina in ea. Aceasta faina se va consuma in primul rind, deoarece ea se altereaza foarte repede.
* Aluatul dospit va fi moale si puhav, daca in el se vor adauga cartofi fierti si raciti, dati printr-o razatoare marunta (2-3 cartofi la 1 kg de faina).
* Faina se va cerne in prealabil de citeva ori, apoi se va plamadi. Fiind cernuta, faina se imbogateste cu oxigen, datorita acestui fapt aluatul devine puhav si rafinat.
* Daca in aluat se va adauga prea multa grasime, atunci placintele isi vor pierde forma, iar miezul va fi virtos.
* Drojdiile, inainte de a fi puse in aluat, se vor dizolva cu o cantitate nu prea mare de apa calda sau lapte, cu zahar si faina.
* Inainte de a fi pus in aluat bicarbonatul se va dizolva cu o lingura de otet, astfel gustul lui nu se va simti in placinta.
* Clatitele vor fi mult mai gustoase, daca in aluat se va adauga albus batut.
* La prepararea clatitelor tigaia poate fi unsa cu o bucata de cartof taiat si infipt intr-o furculita.
* La prajirea clatitelor tigaia nu trebuie unsa daca in aluatul preparat se va turna putin ulei si se va amesteca bine (o lingura de ulei la 2 kg de aluat).
* Produsele de patiserie preparate dintr-un aluat framintat cu margarina nu se vor usca un timp mai indelungat.
* Aluatul framintat se intinde usor cu o sticla umpluta cu apa rece.
* Aluatul dospit nu se va lipi de miini, daca le vom unge cu ulei.
* Aluatul se va intinde subtire mai usor, daca sucitorul se va infasura intr-o pinza curata. Daca aluatul e prea moale, atunci se va acoperi cu o foaie de pergament si se va intinde direct peste hirtie.
* Pentru a muta aluatul intins pe tava, se va presara cu faina si se va infasura pe sucitor.
* Marginele produselor din aluat in foi nu se vor unge cu ou, deoarece la coacere ele se vor intari.
* Aluatul nesarat se poate drege, daca in el se va ada-uga sare dizolvata intr-o cantitate nu prea mare de apa sau de lapte si se va amesteca minutios.
* Checul va avea o culoare galben-deschisa, daca galbenusul se va freca cu un pic de sare si se va da la rece pentru 8-10 ore.
* Aluatul nu va mai creste, daca se va acoperi cu o hirtie muiata in apa.
* Pateurile vor fi mai aromate, daca se vor praji in ulei vegetal si unt topit (la 1 kg ulei vegetal 300 g unt topit).
* Pentru a determina daca grasimea destinata prajirii pateurilor s-a infierbintat destul, se vor turna in ea 2-3 picaturi de apa. Daca apa se va evapora de pe suprafata, inseamna ca grasimea e bine incinsa. Daca picaturile se vor duce la fund, atunci e prea devreme a incepe prajirea pateurilor.
* In procesul de prajire a pateurilor grasimea nu se va inspuma, daca in ea se va adauga un pic de sare.
* Placinta, inainte de a se introduce in rola, se va lasa sa creasca vreo 15-20 min, apoi se va unge cu albus de ou.
* Intinzand aluatul, nu se va presara prea multa faina.
* Aluatul se va coace mai bine, daca in jurul placintei pe tava se vor lasa spatii libere.
* La framintarea aluatului laptele sau apa se vor adau-ga cite putin, in suvoi subtire, amestecindu-se concomitent. Astfel se va obtine un aluat fara cocoloase.
* Placinta coapta in nici un caz nu se va scoate imediat din forma, ci se va lasa sa se raceasca putin. Dar nici nu se va lasa pentru mult timp: aceasta ar putea cauza o umiditate sporita si un miros de metal.
* Placinta coapta, care s-a lipit de fundul tavei, se va tine deasupra aburilor sau se va acoperi pe citeva minute cu un prosop umed.
* Placinta nu se va arde la fund, daca sub tava se va instala o strachina cu apa.
* Ca placinta sa fie mai gustoasa primele 15 min cuptorul nu se va deschide.
* Stratul de la suprafata si cel dedesubt al placintei coapte va fi moale, daca placinta se va aseza pe un servetel moale, cu care se va acoperi si deasupra. Daca pojghita de-asupra a placintei s-a uscat prea tare, atunci placinta se va aseza pe un servetel moale si se va acoperi cu unul uscat.
* Gradul de preparare a placintei se va determina, infigandu-se in ea un betisor de lemn. Daca befisorul e uscat, inseamna ca placinta e gata.
* Gradul de coacere a placintei se va verifica dupa greutate : cu cit e mai usoara, cu atit e mai bine coapta.
* Pentru a taia placinta fierbinte, cutitul se va tine mai intii in apa fierbinte si se va sterge imediat.
* Un produs fierbinte din aluat se va imbiba cu sirop rece, iar cel racit cu sirop fierbinte.
* Pentru prepararea aluatului cu stafide, acestea se vor spala in apa fierbinte si se vor presara imediat cu faina, apoi stafidele se vor repartiza uniform prin aluat.
* Aluatul faramicios in nici un caz nu se va framinta prea mult, altfel se va face consistent si aspru.
* Aluatul de biscuite se va framinta mai repede si se va coace indata, altfel din el se vor evapora bulele de aer si biscuitul isi va pierde gustul si rafinamentul.
* In cazul cind se prepara turtite sau biscuite cu untura de porc se va adauga un pic de zeama de lamiie.
* Biscuitii de casa arsi putin se vor raci apoi se vor da prin razatoarea cu ochiuri mici de citeva ori si se vor presara cu zahar pudra.
* Tortul se va coace la un foc potrivit in cuptorul incins.
* Dupa coacere tortul nu se va da la rece, deoarece la schimbarea brusca de temperaturi ar putea sa se lase.
* Tortul garnisit cu fructe nu se va muia, daca inainte de a se introduce in cuptor suprafata se va unge cu albus de ou.
* In crema preparata din lapte, amidon si cacao se va adauga putina coaja rasa de portocale sau se vor turna citeva picaturi de esenta de portocale. Aceasta va conferi cremei un miros placut.
* Untul se va bate usor, daca in prealabil se va taia bucatele, se va aseza intr-un vas instalat in apa fierbinte si se va tine pina la topire.
* Smintina se va bate bine, daca se va adauga albus de ou si se va raci in apa cu tot cu vasul in care se afla.
* Daca magiunul pentru pateuri e cam lichid, atunci se vor adauga 2-3 linguri de pesmet sau fulgi de ovaz.
* Tava de tinichea, pe care se coace aluatul de cozonac, se va stropi cu apa si nu se va unge cu unt.
* Nu se recomanda pastrarea painei albe impreuna cu cea neagra, deoarece in acest caz painea alba isi pierde gustul.
* Piinea isi va mentine gustul si aroma placuta pentru mai mult timp, daca se va pastra intr-o cratita emailata, pe fundul careia se va presara putina vanilie, deasupra caruia se va pune un cerc din celofan.
* Piinea nu se va usca, daca in cratita (sau cutiia) in care se pastreaza se va pune un mar, o bucatica de cartof crud curatit sau un pic de sare.
* Placintele nu se vor usca, daca se vor tine intr-un vas de lut, acoperite cu un servetel, sau intr-o punga de polietilena.
* Piinea se va taia mai usor felioare subtirele, daca cutitul se va cufunda pe o clipa in apa clocotita. Tot asa se va taia si tortul faramicios.
* Pentru a reimprospata franzelutele si biscuitii uscati se va proceda astfel: se vor pune pe tava si se vor stropi cu apa sau se vor cufunda pe o clipa in lapte, apoi tava se va instala pe un vas mare cu apa si se va introduce citeva minute in cuptor. Franzelutele se mai pot muia in lapte si aseza in cuptor putin infierbintat.
* Piinea uscata isi va reveni, daca se va infasura in hirtie uda si se va pune 10-15 min in cuptor.
* Tortul nu se va usca in cutie, daca alaturi se va pune un mar.
* Drojdiile nu se vor altera, daca se vor pastra la o temperatura de cel mult 3-4°C.
* Drojdiile pot fi, deasemenea, farimitate, aranjate intr-un borcan inchis ermetic, care se tine la intuneric.
* Drojdiile puse in faina sau sare se vor pastra mai mult timp.
* Drojdiile se vor pastra un timp mai indelungat in congelatorul frigiderului.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:31 am  
LEGUMELE


* Pentru a pastra in bucate vitamina C, se vor respecta urmatoarele reguli :
- a curati si a taia legumele nemijlocit inainte de preparare si cu un cutit inoxidabil ;
- legumele si verdeata curatite si tocate nu se tin prea mult timp in apa ;
- a arunca legumele in apa clocotita in portii nu prea mari;
- cratita in care fierb legumele se recomanda a se acoperi cu capacul, lasindu-se intre el si suprafata lichidului un spatiu nu prea mare ;
- a avea grija ca legumele sa nu se rasfiarba ;
- supa preparata nu se lasa descoperita ;
- mincarurile din legume fierte sau innabusite se vor servi imediat;
- toate legumele, in afara de sfecla si mazarea verde, se fierb in apa cu sare;
- legumele se prajesc in mult ulei.
* Legumele se prepara cu ulei vegetal, mazarea, fasolea se prepara atit cu ulei, cit si cu untura.
* Cartofii fierti cu coaja pastreaza 75% de vitamine, cei curatati si fierti intregi 60-70%, iar cei taiati bucatele doar 35-50%.
* La fierberea cartofilor se va urmari ca apa sa-i acopere cel mult cu 1 cm.
* Cartofii se vor fierbe la un foc potrivit. Cartofii nu se vor rasfierbe, daca peste 10-15 min dupa ce au dat in clocot apa se va scurge si ei se vor fierbe in aburi.
* Vitamina C se va pastra mai bine, daca legumele se vor fierbe intr-un vas de aluminiu sau unul emailat, decit intr-un vas de arama sau fier.
* Nu se recomanda a trece legumele prin masina de tocat, ele se vor da prin razatoare de aluminiu sau material plastic.
* Bucatele de legume, preparate pe citeva zile, se vor incalzi in portii, anume in cantitatea necesara sa se serveasca la masa.
* Verdeata proaspata, cartofii, varza se vor arunca in apa sau bulionul clocotind, astfel vitaminele se vor pastra mai bine.
* Legumele pentru ciorba se vor toca, in masura posibilitatilor, de aceleasi dimensiuni, astfel ele se vor fierbe uni-form.
* La prepararea ciorbei legumele congelate se vor arunca de odata in apa clocotita, fara a le dezgheta in prealabil, astfel in ele se vor pastra mai bine vitaminele.
* La fierberea cartofilor curatati sarea se va adauga la inceput.
* Mazarea si fasolele se vor drege cu sare doar atunci cind se vor muia, altfel aceste legume nu se vor fierbe.
* Cartofii vor fierbe mai repede, daca se va adauga o lingura de margarina.
* Cartofii curatiti vor fierbe mai repede si vor fi farimiciosi, daca in prealabil se vor tine sub un jet de apa rece.
* Cartofii fierfi cu coaja nu se vor rasfierbe, daca se vor drege cu sare (la 1 kg de cartofi 1/2 lingurita de sare). Se mai poate de adaugat in apa putina moare de varza sau otet.
* Cartofii fierti cu coaja se vor curati mai usor daca imediat dupa fierbere se vor tine sub un jet de apa rece.
* Cartofii fierti cu coaja vor fi mai gustosi, daca in procesul fierberii in cratita se va adauga putin marar, 2- 3 catei de usturoi sau foi de dafin.
* Gustul dulciu al cartofilor inghetati va dispare, daca ei se vor pastra vreo 5-7 zile intr-o incapere cu o temperatura de plus 18-20°.
* Inainte de a fierbe cartofii vechi incoltiti, mai intii se vor curati bine de ochiuri si se vor tine in apa rece, se va inlatura un strat mai gros de coaja; nu se vor fierb intregi, ci taiati. Fiertura nu se va utiliza la prepararea bucatelor.
* Cartofii noi se vor curati mai usor, daca in prealabil se vor tine vreo 15-20 de min in apa rece cu sare.
* Cartofii vechi nu se vor fierbe cu coaja, ci curatiti. La fierbere ei nu se vor intuneca, daca in apa se va adauga un pic de otet.
* Cartofii tineri se vor curati bine, daca, spalindu-se din timp, se vor pune intr-un saculet, in care se va turna o mana de sare mascata, saculetul se va lega la gura si se va rostogoli pe masa.
* Cartofii prajiti vor forma o crusta crocanta daca dupa
taiere se vor spala in apa rece, apai se vor usca cu un prosop si se vor pune in grasime inchisa,
* Cartofii prajiti vor forma o crusta aurie, daca se vor sara doar spre sfirsitul prepararii.
* Piureul de cartofi nu se face cu lapte rece, altfel va avea o nuanta gri. Se va turna numai lapte clocotit, si doar cite putin, ca sa nu se faca cocoloase.
* Piureul preparat din cartofi vechi va fi gustos si puhav, daca in el se va adauga albus batut.
* Cartofii pisati, preparati pentru clatite, nu se vor schimba la culoare daca in ei se va turna putin lapte fierbinte.
* Pirjoalele din cartofi vor fi puhave, daca in ele se va adau-ga un pic de bicarbonat.
* Cartofii fierti si merele coapte e de preferinta sa se piseze fierbinti.
* Suprafata ruladei de cartofi si a budincii va fi neteda si apetisanta, daca se va unge in prealabil cu ou, se va presara cu pesmet si se va stropi cu grasime.
* Cartofii copti se vor prepara la rola in felul urmator: in orificiile razatoarei se vor infige ,,tarusi" de lemn la o distanta de 4-5 cm unul de altul. Pe acesti ,,tarusi" se vor infige citiva cartofi de marime medie, razatoarea cu car-tofi se va introduce in rola incinsa. Peste 30-40 min cartofii vor fi gata.
* Cartofii la rola nu vor plesni, daca li se va face o impunsatura cu furculita.
* Cartofii vor fi mai gustosi, daca dupa primul clocot apa se va scurge si se va turna alta.
* Cartofii vor fi farimiciosi, daca la curatit se vor tine sub un jet de apa rece.
* Varza murata acra se va spala inainte de consumare cu apa fiarta calda si seva scurge putin. Apa fierbinte, impreuna cu acreala, spala din varza si multe substante nutritive.
* Pentru prepararea salatei din varza acra, aceasta se va scurge de moare, apoi se va opari si, cind apa se va scurge, varza se va aranga in salatiera si se va adauga moarea strecurata.
* Frunzele de varza pentru sarmale se vor opari cu apa clocotita cu sare.
* Varza proaspata se va innabusi cu otet, astfel ea nu se va muia; conopida se va innabusi cu lapte
* Capatinele de varza murata vor fi tari, iar moarea va avea un gust placut, daca intre rindurile de varza se va presara pasat.
* Varza murata se va praji mai repede, daca in prealabil se va fierbe.
* Varza pentru umplutura se va opari inainte de a fi sotata,
* Salata cu maioneza va capata un gust deosebit, daca inainte de a fi servite in ele se va adauga o coaja de lamiie.
* Citeva picaturi de suc de lamiie sau otet, adaugat in salata dupa preparare, vor permite a-i pastra vitamina C. In cazul cind salata contine rosii nu se recomanda a adauga zeama de lamiie sau otet.
* Legumele in procesul prepararii isi vor pastra culoarea, daca in apa se va adauga putin bicarbonat (la 1 kg legume 1/2 lingurita bicarbonat).
* In nici un caz nu se vor combina impreuna legumele calde pentru salata cu cele reci. Aceasta ar putea cauza alterarea rapida a salatei.
* Salata se va prepara si pastra numai in vas emailat, de ceramica sau de sticla.
* E contraindicat a tine mult timp legumele in apa in care au fiert, deoarece ele devin apoase si isi pierd gustul.
* Sfecla va fi moale, daca se va fierbe o ora, iar apoi se va tine 10 min sub un jet de apa rece.
* Sfecla va fi suculenta si gustoasa, daca se va fierbe fara a se curati de coaja si radacini.
* Sfecla si morcovul curatite de coaja nu se vor pastra la aer, deoarece in urma interactiunii cu oxigenul in ele se poate distruge vitamina C.
* Sfecla si morcovul ofilite, inainte de preparare, se vor opari, apoi se vor pune in apa de temperatura camerei, ca ele sa se umfle, dupa care se vor fierbe in aceeasi apa.
* Pentru salate se recomanda sfecla rosie coapta.
* Sfecla rosie se va fierbe cu coaja, cea de zahar se va cu-rati neaparat inainte de fierbere, deoarece coaja ii confera un gust amarui.
* Sfecla isi va pastra culoarea in procesul fierberii sau innabusirii, daca se va adauga putin otet, bors acru sau sare de lamiie.
* Morcovul nu se va intuneca la culoare, daca se va indeparta un strat subtire de coaja cu un cutit bine ascutit.
* Napul oparit isi va pierde gustul amar.
* Prelucrat termic, napul capata un gust specific, de aceea in supele de zarzavat se va adauga in cantitati minime.
* Nu veti lacrima tocind ceapa, daca o veti muia in apa rece sau daca in virful cutitului veti infige o bucatica de miez de piine.
* Pentru a indeparta gustul amar, ridichea rasa se va amesteca minutios cu sare si se va lasa astfel pe 15 min. Apoi se va stoarce, se va scurge sucul format si se va adauga smintina sau ulei.
* Pentru neutralizarea gustului amarui din ridichea rasa se va adauga morcov trecut prin razatoare.
* Ridichea isi va pierde gustul amar si mirosul neplacut, daca se va rade si se va spala cu apa rece.
* Ridichea alba conica e cea mai iute, cea rotunda neagra de obicei e dulce.
* Cea mai gustoasa ridiche e cea de culoare rosie-roz, cu virful alb.
* Inainte de a fi servita, ridichea se va tine vreo 20 min in apa rece.
* Legumele crude se vor toca pe o scandurica din material plastic sau de faianta, cea de lemn absoarbe sucul.
* Ciocalaii de porumb se vor fierbe in foi, retezindu-se doar virfurile. Se vor sara spre sfirsitul fierberii.
* Dupa fierbere porumbul se va pune indata in strecuratoare, altfel el va pierde din gust si se va reduce continutul de vitamine.
* Fulgii de porumb se pot utiliza in locul pesmetilor. Se va prepara cu ei un sos pentru carne, peste, in acest scop se amesteca cu ulei si se calesc.
* Porumbul conservat se va incalzi impreuna cu fiertura, apoi aceasta se va scurge.
* Morcovul si ceapa se vor rumeni bine, daca in procesul sotarii in ulei se va adauga putin zahar.
* Ceapa calita va fi mai gustoasa, daca in prealabil se va trece prin faina.
* Daca in salata se va pune ceapa cruda, atunci aceasta se va toca, se va aseza in strecuratoare si se va opari. Astfel ea va fi mai gustoasa.
* Ceapa inghetata va deveni proaspata, daca se va tine 3 ore in apa rece.
* Ceapa taiata nu se va usca, daca se va pune intr-o farfurioara cu sare cu taietura in jos.
* Fasolele vor fi mai gustoase si nutritive, daca apa in care se fierb se va scurge imediat dupa ce va da in clocot, apoi se va turna apa rece, adaugindu-se un pic de ulei.
* Fasolele se vor innabusi intr-o cratita fara capac, altfel se vor intuneca la culoare.
* Fasolele, mazarea uscata se vor fierbe mai repede daca in apa se va adauga putin bicarbonat.
* Fasolele nu vor necesita inmuiere indelungata inainte de fierbere, daca cratita cu fasolele se va pune la foc si peste fiecare 5-7 min se va adauga cite putina apa rece.
* Mazarea verde in procesul fierberii isi va mentine culoarea fireasca, daca se va adauga putin zahar tos.
* Pastaile de mazare si fasole se vor mentine verzi, daca se vor fierbe in apa clocotinda cu sare.
* Rosia plesnita nu va mucezi, daca fisura se va presara cu sare mascata.
* Rosiile se vor curati mai lesne decoaja, daca se vor opari, iar apoi se vor trece prin apa rece.
* Castravetele amar se va curati si se va tine in lapte indulcit.
* Patrunjelul isi va pastra aroma, daca se va spala cu apa calda.
* Hreanul se va rade mai usor, daca se va lasa peste noapte in apa rece.
* Hreanul ras nu se va intuneca, daca se va stropi cu zeama de lamiie sau otet si se va amesteca minutios.
* Se recomanda a rade hreanul linga geamul deschis, astfel nu veti lacrima.
* Frunzele ofilite de salata se vor improspata, daca le vom tine vreo 15 min in apa calda.
* Va fi de ajuns sa se frece salatiera cu un catel de usturoi, ca toata mincarea sa imbibe mirosul de usturoi.
* Bucatele de zarzavat vor fi atragatoare si aromate, daca se va adauga marar verde, patrunjel si ceapa.
* Verdeaja isi va reface aspectul proaspat, daca se va aseza in apa rece cu putin otet.
* Legumele rnurate dintr-un vas descoperit se vor acoperi cu hrean tocat, aceasta le va feri de mucegai si le va reface gustul.
* Castravetii murati nu vor mucegai, daca in moare se va adauga piper negru (30 g la o caldare de castraveti).
* Varza si castravetii murati, ciupercile marinate si alte produse nu se vor pastra in nici un caz in cratita de aluminiu.
* Se recomanda a pastra varza murata la o temperatura de la plus 1 pina la minus 4°, iar saramura trebuie sa o acopere cu citiva centimetri. Se admite a transfera varza in borcane de sticla, deasupra turnindu-se ulei intr-un strat de 2-3 cm.
* Pentru pastrarea pe iarna se va pregati varza de soiuri tomnatice cu capatini indesate. Se va pastra la un loc intunecat si racoros, instalindu-se in rind pe rafturi sau in lazi cu orificii.
* In regiunile cu iarna blinda varza se va pastra in sol, ingropindu-se capatinele cu cocenele in sus si acoperindu-se cu un strat subtire de pamint.
* Varza poate fi pastrata suspendata cu coceanul in sus, in cazul daca se va dezgropa cu acesta.
* Conopida se va pastra invelita in foi intr-o plasa suspen-data in curent.
* Sparanghelul se va pune in cratita cu capatina in sus, se va turna putina apa rece si se va pastra la intuneric.
* Ridichea se va aseza cu frunezele in jos intr-o strachina cu o cantitate redusa de apa rece, se va pune la racoare si din cind in cind se va stropi cu apa.
* Ridichea nu se va ofili si se va mentine citeva zile proaspata, daca se va infasura intr-un prosop umed sau se va aseza intr-un saculet de polietilena in frigider.
* Patrunjelul, mararul, menta se vor mentine citva timp proaspete in zilele calde, daca se vor tine intr-o cratita uscata si acoperita.
* Frunzele si radacinile spalate si locate de patrunjel, ma-rar, stevie, pentru a se pastra un timp indelungat, se vor aranga in borcane de sticla, presarate intre rinduri cu sare.
* Morcovul se va pastra mai bine, daca se va stropi in prealabil cu infuzie din coaja de ceapa.
* Cartofii se vor pastra intr-o incapere intunecata racoroasa la temperatura de 3-5°C.
* Daca cartofii nu se pastreaza in saci sau lazi, atunci sub ei se vor asterne paie uscate, iar deasupra se vor acoperi tot cu paie sau cu rogojina.
* Pepenii verzi si cei galbeni se vor pastra in incaperi inchise, aranjati pe rafturi intr-un rind, cu coditele in sus, ca sa nu se atinga unul de altul. Temperatura de pastrare va fi mai sus de zero, dar nu o va depasi pe cea de 5°.
* E preferabil a pastra porumbul in stiuleti, cei de panuse isi pierd culoarea de aceea vor fi curatiti nemijlocit inainte de preparare.
* Castravetii, rosiile, vinetele, ardeii dulci se vor pastra pe polita de jos a frigiderului, aranjate (in straturi nu prea dese) intr-o strachina sau cratita emailata si neacoperita. Aceste zarzavaturi in nici un caz nu se vor pastra in pungi de polietilena.
* Se recomanda a mura castravetii cu ,,ghimpisori" - asperitati de suprafata.
* Castravetii murati se vor pastra un timp indelungat intr-un ambalaj inchis neermetic, daca in saramura se va adauga otet de vin si putin rachiu (la 10 1 apa - 500 g sare, 1 pahar de otet de vin si 3/4 pahar de rachiu). Borcanele se vor inchide bine si se vor pastra la racoare.
* Castravetii murati vor fi gustosi si tari, daca in saramura se va adauga un pic de mustar.
* In procesul murarii castravetii isi vor pastra culoarea verde, daca in prealabil se vor opari.
* Dovleacul se va pastra in pivnita la temperatura de 1-14°C. Daca in pivnita e frig, atunci se va acoperi cu paie.
* Vinetele se vor pastra impachetate in ziare si aranjate in lazi. In funingine sau carbuni marunti ele se vor pastra si mai mult timp.
* Sfecla, ridichea, morcovul, telina se vor pastra in beci aranjate in lazi, presarate cu nisip uscat la temperatura de 1-5°C.
* Ceapa si usturoiul, inainte de a se pune la pastrat, se vor usca bine vreo saptamina-doua la temperatura camerei, apoi se vor aranja in saculete de polietilena si se vor pastra in sectia de jos a frigiderului. Daca nu aveti frigider, atunci se vor pastra in beci sau la mansarda la temperatura de la zero pina la minus 4°. Ceapa si usturoiul se vor mai pastra impletite in cosite sau in lazi cu orificii.
* O cantitate nu prea mare de zarzavaturi (ridiche, sfecla, morcov) se vor pastra un timp indelungat proaspete in sa-culete de polietilena pe polita de jos a frigiderului.
* Hreanul se va pastra la temperatura de la minus 1 pina la plus 1°. Cel mai bine se va pastra daca se va presara cu nisip uscat.
* Rosiile proaspete se vor pastra un timp indelungat, daca se vor aranja intr-un rind, cu pedunculul in sus.
* Rosiile verzi se vor pastra asezate in lazi plate la tempe-ratura de plus 10-12°. Daca toamna rosiile taiate cu tot cu tulpina se vor suspenda intr-o incapere cu temperatura mai sus de zero, atunci ele un timp oarecare vor continua sa creasca si chiar sa se coaca.
* Castravetii verzi se vor mentine citeva zile proaspeti, daca se vor tine in apa cu codita in jos. Apa se va schimba zilnic.
* Castravetii marinati vor fi mai gustosi, daca in loc de se va adauga sue de coacaza rosie.
* Legumele crude se vor pastra proaspete ambalate intr-un prosop ud. Salata si conopida se vor aranja cu tulpina in sus.
* Salata si spanacul proaspete se vor spala bine, se vor zvinta pe sita, se vor aseza intr-o cratita si se vor da la rece.
* Pasta de tomate consistenta se va pastra timp indelungat, daca se va tine in borcan de sticla, acoperita cu un strat de 1 cm de ulei de floarea soarelui sau presarat cu frunze uscate de hrean.
* Pasta de tomate din borcanul deschis nu se va acoperi cu mucegai, daca deasupra se va presara cu sare si se va turna ulei.
* Daca la borcanele cu conserve din tomate (rosii murate, tomate-piure, pasta de tomate) s-a ridicat capacul, atunci continutul se va turna intr-o cratita, se va fierbe bine, se va adauga sare (in raport de 10% din greutatea produsului), apoi se va pune in borcane curate si se va inchide.
* Sucul de rosii in nici un caz nu se va pastra in vase metalice si la lumina. Sucul se va turna in sticle, care se vor inveli in hirtie sau se vor da la intuneric.
* Otetul nu se va altera, daca sticla inchisa cu otet se va aseza in apa, se va fierbe 20-30 de min si se va raci in aceiasi apa.
* Legumele se vor pastra proaspete pina la revelion daca:
- ridichea de soiurile Dungan, Gigantul Rosu, de China se va semana la inceputul lunii august. Radacinoaselor selectate pentru pastrare li se vor taia tulpinile si radacinile, apoi se vor aranja in lazi, fiecare rind se va presara cu nisip umed si se vor pastra la temperatura de la zero pina la plus 3°. Ridichea se va pastra si mai bine in asemenea conditii in pungi sau sacose mari de polietilena;
- rosiile se vor culege in jumatatea a doua a unei zile calde si insorite. Legumele mari, sanatoase, de aceeasi marime se vor aseza intr-un borcan de sticla, care se va umplea cu apa fiarta racita si sarata. Gura borcanului se va lega cu o pelicula de polietilena si se va tine in pivnita. Apa cu sare se va schimba la fiecare doua saptamini. Toamna rosiile se vor culege verzi. Fiecare leguma se va ambala in hirtie, se va aseza in lada sau cos asternute cu paie si se vor pastra la intuneric la temperatura de plus 11-13°;
- castravetii tari, drepti se vor rupe impreuna cu pedunculul, se vor spala cu apa fiarta racita, se vor sterge pina la uscat cu un prosop moale si se vor unge minutios cu albus de ou. Castravetii legati de peduncul cu ata se vor suspenda de cui astfel ca sa nu se atinga unul de altul. Se vor pastra in loc uscat, racoros.
* Mustarul va avea un gust delicios, daca la mustarul de casa, preparat din 100 g praf, se va adauga o lingurita de miere de albine.
* Mustarul diluat cu lapte se va pastra un timp indelungat si nu se va usca.
* Mustarul uscat se va reface daca se va adauga putin zahar si otet.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:32 am  
CIUPERCILE


* Ciupercile se pot usca si in frigider. Ele se vor aranja pe o foaie de hirtie pe polita de jos a frigiderului pe 1,5-2 sapta-mini. Ciupercile vor fi mai moi daca se vor usca prin metoda termica, in felul acesta gustul lor ramine intact.
* Ciupercile uscate, tinute citeva ore in lapte cu sare vor fi ca si cele proaspete.
* Pina la fierbere ciupercile uscate se vor opari, iar apoi se vor spala.
* Ciupercile proaspete nu se vor schimba la culoare, daca se vor pune indata in apa cu un pic de sare.
* Ciupercile proaspete nu se vor altera; daca se vor aseza mai intii in sita, strecuratoare sau cratita emailata si, fara a se acoperi, se vor da la rece sau se vor pune in frigider.
* Ciupercile se vor elibera de viermi in felul urmator: se vor indeparta piciorusul si stratul tubular al palariei, piciorusul se va taia de-a lungul si irnpreuna cu palariile se vor aseza intr-un lighean cu multa sare. Peste 2-3 ore larvele vii se vor lasa la fund, iar ciupercile se vor matura.
* Dintre ciupercile lamelare, cu exceptia buretilor dulci, se vor consuma numai palariile. Cele tubulare se vor rupe cu piciorus.
* In procesul de curatire ciupercile nu se vor intuneca la culoare, daca se vor pune intr-o cratija cu apa rece si ulei.
* Ciupercile care contin un suc amarui (buretii flocosi, buretii laptosi) mai intii se vor macera in apa rece, care se va schimba de doua-trei ori pe zi in decurs de doua-trei zile, apoi se vor marina.
* Ciupercile se vor marina in vas emailat sau de sticla.
* Ciupercile marinate acoperite cu mucegai se vor spala minutios in apa sarata, apoi se va turna deasupra marinata proaspata, mai tare, sau saramura.
* Ciupercile proaspete, oparite cu uncrop dres cu sare, nu se
vor altera in decursul a 24 de ore.
* Ciupercile proaspete in nici un caz nu se vor spala, daca urmeaza a se usca, astfel ele se vor usca cu greu. Indepartindu-se murdaria, ele se vor sterge minutios cu o cirpa uscata.
* Ciupercile uscate se vor pastra la temperatura de plus 10-12°.
* Ciupercile uscate, imbibate cu umezeala, se vor usca imediat in cuptor sau soba incalzita, altfel vor incepe sa mucegaiasca si se vor altera repede.
* Ciupercile nu se vor pastra cu anii: gustul lor se preschimba, aroma dispare.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:32 am  
FRUCTELE


* Merele proaspete se vor pastra de minune, daca se vor acoperi cu rumegus uscat de lemn.
* Soiurile de iarna de pere se vor pastra cel mai bine la tem-peratura de zero grade, ambalate in hirtie de tigara.
* Merele curatite si tocate pentru salata nu se vor intuneca la culoare, daca in prealabil se vor tine 10 min in apa rece sarata.
* Merele coapte nu vor crapa si nu se vor lipi de tigaie, daca vor fi intepate in citeva locuri, iar pe tigaie se va turna putina apa.
* Soiurile de mere acre nu se vor tine prea mult in cuptor, deoarece se pot transforma in piure.
* Compotul de fructe va deveni si mai gustos si va necesita mai putin zahar, daca in el se va adauga un pic de sare.
* Pentru a pastra o buna parte de vitamine la prepararea compotului, fructele se vor arunca in siropul clocotind, in prealabil adaugindu-se in el putina sare de lamiie.
* Gustul compotului se va ameliora considerabil, daca se va adauga coaja de lamiie sau portocale.
* Compotul de fructe va deveni mai aromat, daca in cel de caise se va adauga 2-3 linguri de vin alb, iar in cel de capsune, visine si prune 1-2 linguri de vin rosu.
* Cratita cu compot fierbinte, pentru a se raci cit mai repede, se va instala intr-un vas mai mare, umplut cu apa rece cu sare.
* Pentru ameliorarea gustului, in chiselul din fructe de pa-dure se va adauga un pic de sare de lamiie, dizolvata in prea-labil cu apa rece.
* In chiselul fierbinte se va adauga un pic de vanilie, citeva picaturi de esenta de migdale sau coaja rasa de lamiie (portocala), cit si scortisoara sau cuisoare.
* Pentru a prepara un chisel din fructe proaspete de padure, mai intii se va stoarce sucul, apoi fructele stoarse se vor fierbe, in apa clocotita se va pune zahar, amidon, se va da un clocot, apoi se va turna sucul crud. Metoda respective de preparare asigura pastrarea vitaminelor.
* Chiselul de revent se va servi rece.
* Chiselul nu se va fierbe mult, altfel se va subtia.
* La prepararea chiselului de lapte se recomanda a utiliza chiselul de porumb; chiselul va avea un gust mai delicios.
* Chiselul prea dens se va turna in forme stropite cu apa si presarate cu zahar.
* Amidonul de cartofi dizolvat se va turna imediat in siro-pul fierbinte si se va amesteca repede. Cel mai indicat e sa se toarne pe la marginea cratitei. Chiselul des se va prepara la un foc mic. Cel mai subtire se va da in clocot, dar nu se va fierbe.
* Chiselul nu va forma pelicula la suprafata, daca se va pre-para cu zahar.
* Pentru racirea bauturilor in timpul verii sticlele se vor infasura intr-o cirpa imbibata cu apa cu sare si se vor insta-la la curent. Metoda respective poate fi aplicata la racirea pepenelui verde si a celui galben.
* Fructele uscate umezite, acoperite cu mucegai, sau in care si-au facut aparitia niste gindaci, se vor aseza intr-un strat subtire pe tava si se vor usca in cuptor vreo 25-30 min la temperatura de 55-60°C. Se vor pastra In borcane cu capac sau in saculete de polietilena la un loc uscat.
* Daca in sucul din sticla au aparut bule de aer, atunci continutul sticlelor se va turna intr-o cratita, se va da in clocot, apoi sucul se va turna iarasi in sticle curate incalzite si se vor inchide ermetic.
* Daca sucul a capatat un miros de spirt sau otet, acesta e un indice ca el s-a alterat.
* Fructele congelate in nici un caz nu se vor incalzi, aceasta ar duce la pierderea calitatilor gustative. Ele se vor dezgheta la temperatura incaperii.
* Nucile deshidratate si lipsite de gustul lor specific se vor tine vreo 5-6 zile in apa cu sare. Apa va razbate prin coaja la miez si va restabili gustul si consistenta lor.
* Pentru a indeparta coaja de pe miezul de nuca, acestea se vor aseza intr-o cratita emailata, deasupra se va turna apa clocotita, se va acoperi si se vor lasa astfel pe 15-20 min, apoi apa se va scurge. Dupa aceasta procedure nuca se va desface cu cutitul fara a depune mari eforturi si se va scoate miezul.
* Daca se va pune o felioara de lamiie sub capacelul borcanului cu mustar sau pe sectiunea taiata de salam, atunci aceste produse nu-si vor pierde prospetimea un timp indelungat.
* Lamiia se va pastra mult timp proaspata, daca se va pune intr-un borcan cu apa, care se va schimba o data-de doua ori pe zi. Dar cel mai bine lamiile se pastreaza in nisip uscat. In acest scop nisipul se va usca, se va turna in Iada si in el se vor aranja lamiile astfel ca sa nu se atinga una de alta.
* Portocalele si lamiile vor ramine proaspete un timp indelungat, daca se vor unge cu ulei vegetal, se vor pune in pungi de celofana sau intr-un vas acoperit tinut la racoare.
* Pentru a se pastra mai mult timp, lamiia taiata se va pune pe o farfurioara cu taietura in sus si se va acoperi cu un pahar.
* Dintr-o lamiie se va scurge mai multa zeama daca in prealabil se va tine vreo 5 min in apa fierbinte.
* Lamiia va elimina mai multa zeama, daca se va rostogoli pe masa, apasindu-se usor cu degetele pe coaja.
* Storcindu-se zeama din lamiie, nu se va apasa prea tare,
altfel sucul va fi amarui.
* Zeama dintr-o jumatate de lamiie se va stoarce cu furculita, care se va infige in lamiie si se va rasuci de citeva ori.
* Citeva picaturi de zeama de lamiie se pot obtine fara a taia lamiia. In acest scop coaja de lamiie se va strapunge cu un chibrit ascutit sau un betisor,se va stoarce cantitatea necesara de zearna, iar gaura formata se va infunda cu acelasi chibrit. Astfel lamiia nu se va altera vreo citeva zile.
* Lamiia va avea o aroma mai puternica, daca inainte de a o taia se va trece prin apa clocotita.
* Lamiile si portocalele uscate se vor improspata, daca se vor cufunda pe un minut in apa clocotita si apoi se vor infasura intr-o cirpa.
* Zeama tulbure de lamiie se va limpezi, daca in ea se vor turna 2-3 linguri de lapte proaspat, care, inchegindu-se, o va curati.
* Fructele uscate inainte de consumare se vor spala in apa rece deoarece in apa fierbinte o parte din substantele nutri-tive si aromate ar putea sa se dizolve.
* Dulceata isi va pastra vitaminele si culoarea, daca se va fierbe in vas sub presiune vreo 7-10 min la un foc mic, fara a se indeparta spuma, aceasta va ramine pe peretii cratitei.
* Vasul pentru prepararea dulcetei e de dorit sa fie de arama. Se recomanda a se fierbe nu mai mult de 1 kg de fructe.
* Daca dulceata dupa fierbere (in special cea de visine) ramine siropoasa, atunci in ea se va adauga un pic de zeama de lamiie sau peltea de mere si dulceata se va lega mai repede.
* Borcanele pentru dulceata se vor spala bine, se vor opari si usca. Se vor inchide cu capace din material plastic, cu hirtie de staniol sau pergament.
* Fructele pregatite pentru preparea dulcetei, se vor spala minutios in citeva ape. Capsunele si zmeura se spala cu peduncul, in strecuratoarea cu orificii mari, iar apoi se aseaza pe o cirpa uscata sau pe hirtie, se zvinteaza si se aleg. Caisele se vor sterge cu o cirpa.
* Dulceata se va prepara numai din fructe intregi, nealterate, cele strivite se vor utiliza la prepararea compoturilor si chiselurilor. Prunele si visinele vor fi coapte, iar perele, piersicele, caisele, capsunele si zmeura vor fi putin pirguite, ca sa nu se rasfiarba.
* Va fi mai lesne a indeparta pielita de pe persici daca acestea se vor cufunda pe citeva secunde in apa clocotita.
* Pentru a determina gradul de preparare a dulcetei, se va turna putin sirop intr-o farfurioara. Daca siropul se va inchega, inseamna ca dulceata e gata. Se mai poate picura putin sirop pe sugativa. Daca in jurul picaturii nu se vor forma pete de umezeala, e un indice ca dulceata e gata.
* Dulceata nu se va zaharisi, daca la fierbere se va adauga putina zeama de lamiie.
* Bobitele de zmeura, atacate de larve de gindaci, se vor tine in solute de sare (20 g la 1 1 apa). Cind vermii se vor ridica la suprafata, apa se va scurge, iar zmeura se va clati cu apa rece.
* Dulceata se va pastra in incaperi intunecoase, ferita de razele solare; in nici un caz nu se va pastra la o temperaturi mai mici de zero grade.
* Dulceata dintr-un borcan deschis se va pastra mai bine, daca deasupra se va presara un strat de zahar tos.
* Daca pe suprafata dulcetei, gemului, magiunului a aparut spuma sau bule de aer, care au un miros neplacut de alcool, inseamna ca dulceata nu e fiarta pina la capat sau contine prea putin zahar. Pentru a repara gresala, dulceata se va aseza in lighean, se va adauga zahar (1/2 pahar la 1 1 dul-ceata), se va da in clocot si se va fierbe 7-10 min la un foc mic.
* Daca dulceata e rasfiarta, tulbure si zaharisita, atunci in ea se va adauga apa fierbinte (1/4 pahar la 1 l dulceata) si se va fierbe 5-6 min. Borcanele cu dulceata zaharisita se vor pune intr-o cratita cu apa si se vor infierbinta pina la topirea zaharului.
* Pe suprafata dulcetei, magiunului, peltelei nu va apare mucegai, daca dulceata racita se va acoperi cu ceara topita. Cind ceara se va intari, borcanul se va inchide cu hirtie de pergament.
* Apa cu care se va lega gura borcanului cu dulceata se va muia in apa. Cind se va usca, ea va stringe mai bine gura borcanului. Dulceata izolata bine de aer se va pastra un timp mai indelungat.
* Daca stratul de suprafata de la compotul de fructe s-a intunecat, atunci se vor deschide borcanele, se vor extrage fructele innegrite, iar restul se va steriliza (borcanele se vor cufunda pe citeva minute in apa clocotinda) si iarasi se vor astupa.
* Daca siropul din compot s-a tulburat, atunci borcanul se va deschide si continutul lui se va consuma. Daca, insa, s-a umflat capacul de la borcan sau a sarit, atunci continutul lui nu se va consuma.
* In cazul ca fructele din compot plutesc deasupra, iar siropul s-a sedimentat la fundul borcanului, atunci borcanul cu compot se va desfunda si se va steriliza din nou, dar un timp mai indelungat decit prima data.
* Compoturile si sucurile se vor turna in borcane pina la gura, dupa ce se vor inchide va ramine mai putin aer.
* Compoturile din visine, coacaza neagra si afine cu timpul ar putea capata o nuanta violeta. Ele sint comestibile, schimbarea fiind cauzata de interactiunea alamei capacelor cu pigmentul colorant al fructelor. Se recomanda a inchide asemenea conserve cu capace acoperite cu lac.
* Capacele de la borcane nu vor rugini, daca se vor unge cu grasime.
* Compoturile din fructe cu simburi (visine, caise, piersici) in nici un caz nu se vor pastra mai mult de un an, deoarece in ele se acumuleaza o substanfa foarte toxica - acidul cianhidric.
* Preparind pomusoare pentru iarna, nu le dati prin masina de tocat, ci le frecati cu zahar intr-un lighean emailat cu o lingura de lemn, pina se va topi o buna parte din zahar.
* Nu se recomanda sa se dezghete definitiv fructele congelate, ele se servesc semidezghetate.
* In procesul de uscare merele nu se vor intuneca la culoare, daca se vor tine un minut-doua in apa fierbinte sau se vor introduce intr-o solute putin concentrata (1%) de sare.
* Pepenele galben copt are de obicei un curpen gros.
* Gradul de coacere al pepenelui galben se va determina apasindu-se pe virf, la cel verde virful e tare, iar la cel copt e putin moale.
* Pepenele copt are o coaja lucioasa. Daca se va bate cu degetul in el, va reflecta un sunet curat si sonor.
* Daca pepenele nu e prea dulce, se va presara cu zahar pudra.
* Prunele culese de curind se vor pastra mai bine, daca se vor instala intr-un vas, presarindu-se fiecare strat cu crupe de miei, si se vor acoperi cu capacul.
* Rachitelele se vor pastra proaspete un timp indelungat, daca se vor pune in apa rece si se vor da la racoare. Apa se va schimba peste 7-10 zile. Fructul isi va mentine astfel intact gustul si continutul de vitamine.
* Magiunul se va pastra in borcane de sticla, lut, acoperite cu glazura, cu capacul bine inchis sau legate cu pergament ori celofana. Durata pastrarii e de 8-9 luni, intr-un loc racoros.
* Fructele uscate.se vor pastra in pungi din pinza de bumbac. Uneori printre ele apar niste insecte. Pentru a evita aparitia lor, pungile se vor fierbe 15-20 min intr-o solutie con-centrata de sare, apoi se vor usca, fara a se scurge.
* Cvasul de piine se va pastra un timp mai indelungat, daca imediat dupa preparare se va turna in sticle, adaugindu-se cite 1/2 lingurita de zahar, apoi se vor inchide.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:32 am  
CAFEAUA, CEAIUL


* Aroma boabelor de cafea, care s-au pastrat un timp inde-lungat intr-o cutie inchisa, se va restabili, daca ele se vor cufunda pentru 10 min in apa rece si apoi imediat se vor usca in cuptor.
* Cafeaua va deveni aromata, daca dupa prajire se va tine citeva zile intr-o cutie de metal inchisa.
* Nu se recomanda a macina cafeaua prea mascat sau prea marunt. Cafeaua risnita mascat se va limpezi prea greu si va pierde din aroma, iar cea risnita marunt va trece prin filtru si bautura va avea o culoare tulbure.
* Aroma de cafea risnita se va imbunatati daca cafeaua se va usca putin la foc, adaugindu-se citeva cristale de sare.
* Cafeaua in nici un caz nu se va fierbe: altfel va dispare gustul si aroma ei. Daca, totusi, cafeaua a dat in clocot, atunci ibricul se va lua imediat de pe foc si se vor adauga citeva picaturi de apa rece.
* Gustul si aroma cafelei se vor ameliora simtitor, daca in cafeaua gata se va adauga un pic de cacao.
* Cafeaua se va prepara numai in ibric de faianta, portelan, sticla, ceramica, email sau otel inoxidabil.
* Cafeaua gata preparata se va turna imediat, deoarece precipitarea indelungata ii confera un gust amarui.
* Cafeaua se va pastra intr-un vas de sticla inchis sau intr-o cutie de metal la un loc uscat si racoros.
* Cacaoa nu va forma cocoloase la preparare, daca praful uscat se va amesteca cu zaharul tos, se va dilua cu o cantitate redusa de apa clocotita, iar-apoi se va turna in cratita.
* Gustul de cacao se va imbunatati cu suc de lamiie.
* Ceaiul va deveni mai aromat daca in cutia in care se pastreaza se va pune o coaja de lamiie sau portocala sau un praf de vanilie.
* Infuzia de ceai va fi mai tare, daca la ceaiul uscat se va adauga o bucatica de zahar.
* Infuzia de ceai nu se va da in nici un caz in clocot, astfel ar dispare gustul si aroma ceaiului.
* Infuzia de ceai se va prepara in ceainic de portelan sau faianta, care se va opari in prealabil, apoi se vor pune una-doua lingurite de ceai uscat, se va turna deasupra apa clocotita (1/3 din volumul ceainicului), se va acoperi cu un servetel si peste 5-7 min, se va turna apa clocotita pina se va umplea ceainicul.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Dum Oct 30, 2011 11:33 am  
INTRETINEREA VASELOR


* Pentru spalarea vaselor emailate, de sticla si portelan se va folosi o solutie de soda calcinata (25 g soda la 1 1 apa), apoi vasele se vor clati de mai multe ori cu apa si se va sterge cu un prosop uscat.
* Vesela emailata cu ramasite de mincare la fund se va spala mai usor, daca se va muia in apa cu un pic de bicarbonat. Vesela se va mai presara abundent cu sare si se va lasa astfel pe citeva ore.
* Cratita de email nu seva instala desearta pe plita, iar cea ferbinte pe un suport rece sau ud, deoarece la schimbarea brusca de temperaturi emailul crapa.
* In nici un caz vesela emailata nu se va curati cu peria de metal.
* Negreata precipitata pe peretii veselei de aluminiu se va indeparta cu un tampon de vata imbibat cu otet, apoi se va spala cu apa fierbinte cu sapun.
* Portiunile excesiv de murdare de pe vesela de aluminiu se vor sterge cu praf de dinti.
* Cratitele si tigaile de aluminiu vor straluci ca noi, daca se vor fierbe in urmatoarea solutie: la 1 -1,5 caldare de apa abia calda se va adauga 80-100 gr de lipici de silicat (muiat in prealabil in apa), apoi se vor adauga 100-125 g de soda calcinata caustica. Dupa ce va da In clocot vesela se va introduce in amestec si se va fierbe 20-30 min. Cind se va raci, stratul salin impietrit se va indeparta cu usurinta.
* Cratitele de aluminiu vor fi curate si stralucitoare, daca in apa pentru spalat se vor adauga citeva picaturi de amoniac sau bicarbonat (1 lingurita la 1 pahar de apa).
* Petele de mincare arsa de pe vesela de aluminiu se vor indeparta, stergindu-se cu un mar proaspat taiat sau se va fierbe in cratita apa cu ceapa.
* Vesela noua poleita de aluminiu se va spala minutios mai intii cu apa fierbinte cu sapun, apoi cu apa calda sau rece, pentru a neutraliza ramasitele de pasta de poleire.
* Pentru a evita intunecarea suprafetei poleite, vesela de aluminiu nu se va sterge cu detergent, funingine, bicarbo-nat, creta diluata cu apa, cit si cu glaspapir, nisip si alte substante dure. Ea se va spala cu o cirpa moale sau burete cu apa cu sapun.
* Interiorul veselei poleite de aluminiu se va curati cu nisip marunt, burete metalic, cu bicarbonat, creta diluata cu apa, apoi se va clati cu apa cu sapun, pe urma cu apa curata.
* Luciul de pe suprafata poleita a veselei de aluminiu se va mentine, daca aceasta se va curati periodic cu praf de dinti, apoi se va sterge cu o cirpa moale.
* Pentru a indeparta cocleala intunecata din interiorul veselei poleite de aluminiu, se va turna apa cu putin otet si se va da in clocot, apoi se va clati mai intii cu apa curata si se va sterge pina la uscat.
* Vesela din fonta se spala cu apa fierbinte cu sapun.
* Pentru indepartarea resturilor arse de mincare, vesela de fonta se va freca cu glaspapir sau nisip marunt.
* Vesela din melhior se curata bine cu solutie de sapun, cu hiposulfita. Se poleieste cu un amestec de sapun si creta pura (in proportii egale).
* Tigaia noua se va incinge mai intii cu untura, apoi se va freca cu sare.
* In cratita emailata noua se va fierbe neaparat mai intii apa, in cea de aluminiu lapte.
* Pentru indepartarea ruginii vesela de tinichea (tava, for-ma, pentru copt) se va sterge cu o rosie verde taiata sau cu un cartof crud taiat si cu nisip.
* Vesela glazurata de lut inainte de intrebuintare se va fierbe vreo jumatate de ora in apa, in care se va adauga un pahar de otet si doua linguri de sare.
* Dupa folosire, vesela de lut se va spala cu apa cu sapun si, clatindu-se, se va freca cu un terci din bicarbonat si apa rece, apoi se va sterge cu o cirpa curata.
* Sita, in care s-a cernut faina, se va curati in mod obligatoriu cu peria sau se va tine citeva secunde deasupra focului.
* Cratita, la fundul careia a ramas lapte ars, se va spala usor, daca in ea se va turna apa rece cu putin bicarbonat si se va fierbe 2-3 min.
* Precipitatul de vin de pe suprafata interioara a carafei se va spala turnindu-se in ea apa calda cu sapun si se va lasa pe 5-6 ore, apoi se va adauga bicarbonat si carafa se va agita bine. Se va clati cu apa cu otet.
* Petele de pe vesela de portelan se vor inlatura cu apa calda, in care se va adauga putin amoniac.
* Vesela de portelan se curata bine cu bicarbonat, sare, otet sau cu un petic de tesatura imbibata cu terebentina.
* Vesela de arama se va curati cu o cirpa imbibata cu (solutie de 8%), apoi se va freca cu creta.
* Vesela argintata si poleita cu argint se va spala mai intii cu o solutie fierbinte de bicarbonat (50 g bicarbonat la 1 l de apa) , apoi cu apa fierbinte curata si se va sterge cu un prosop moale pina la uscat.
* Vesela excesiv de murdara si stearsa se va spala cu o solu-tie fierbinte de sapun, apoi, fara a se lasa sa se raceasca, se va muia cu solutie de hiposulfita (100 g la 0,5 1 de apa) si se va sterge cu o cirpa moale.
* Lingurile de argint vor straluci, daca imediat dupa utilizare se vor cufunda in apa clocotita cu bicarbonat. Petele intunecate de galbenus de ou se vor indeparta stergindu-se furculitele si lingurile cu cenusa. Petele de mucegai se vor neutralize daca argintul se va spala cu otet cald.
* Obiectele de argint si melhior se spala in apa cu sapun, iar apoi se poleiesc cu o bucata de stofa. Obiectele excesiv de intunecate se sterg cu o bucata de flanea cu bicarbonat si se spala. Se pot curati si cu praf de dinti.
* Tacimurile de argint si melhior vor straluci, daca se vor freca cu un amestec de amoniac si sapun sau se vor cufunda pe 10-15 min in apa in care s-au fiert cartofi.
* Pentru a indeparta cocleala de pe peretii ceainicului, in el se va fierbe o solutie concentrate de bicarbonat sau otet.
* Vasele de portelan, bibelourile etc. se vor spala cu apa rece, in care se va adauga zeama de lamiie.
* Pentru indepartarea petelor de pe farfurioarele-suport ale florilor de camera, acestea se vor tine vreo ora intr-o solutie diluata de otet, apoi se vor clati in apa calda.
* Daca ceainicul sau cratita, inainte de a se instala pe foc, se vor sterge la fund cu sapun sau amestec de creta cu apa, atunci vasele se vor supune mai usor curatirii.
* Vasele, care s-au utilizat pentru oua crude, aluat, lapte, peste, scrumbie, dulceata, se vor spala mai intii cu apa rece, apoi cu fierbinte.
* Rugina de pe tacimuri se va indeparta cu o ceapa taiata sau zeama de lamiie, apoi se vor sterge cu o bucata de stofa de lina moale.
* Cutitele si furculitele vor straluci, daca se vor polei cu un cartof crud taiat.
* Cutitele se curata bine cu dopul de pluta.
* Cutitele nu se vor lasa pe plita infierbintata, deoarece astfel ele se tocesc si lama cutitului isi pierde elasticitatea.
* Cutitele de bucatarie se vor ascuti mai bine, daca se vor cufunda pe vreo jumatate de ora intr-o solute diluata de sare.
* Cutitele se vor pastra separat de celelalte tacimuri; venind in contact cu furculitele, lingurile si alte obiecte de me-tal, lama lor se toceste.
* Se recomanda a unge masina de tocat cu glicerina; ea indeparteaza mirosurile.
* Masina de tocat se va curati, trecindu-se prin ea piine uscata, pesmeti sau hirtie alba.
* Masinile de tocat in nici un caz nu se vor usca la foc sau deasupra plitei fierbinti, astfel cutitele masinii se vor toci.
* Depunerile de pe vesela de aluminiu se vor indeparta fierbindu-se in ea apa cu coji de cartofi, apoi se va turna otet si se va lasa astfel pe vreo doua-trei zile.
* Pentru a cali paharele, ele se vor instala intr-o cratita cu apa, asezindu-se intre ele hirtie, si se vor pune la foc. Cind apa va da in clocot, focul se va inchide, iar paharele se vor lasa sa se raceasca in aceiasi apa.
* Paharul, in care turnam ceai fierbinte, nu va plesni, daca in el se va introduce o lingurita.
* Vesela acoperita cu desen auriu in nici un caz nu se va spala cu bicarbonat. Ea se va spala cu apa fierbinte cu sapun.
* Paharele de sticla, pocalele, cupele cu marginea aurie se spala cu apa calda cu adaos de amoniac, apoi se clatesc in apa rece curata.
* Obiectele de cristal vor straluci, daca se vor prelucra mai intii cu o cirpa imbibata cu alcool, iar apoi se vor sterge cu un servetel uscat de in.
* Obiectele din sticla aurita sau din sticla cu ornament color se vor spala cu apa calda fara sapun si se vor sterge cu un servetel de in.
* Stergind paharele cu piciorus inalt, nu le tineti de baza piciorusului, ci mai sus, altfel riscati sa le stricati
* Sticlele se vor spala mai lesne, daca in ele se vor pune bucatele de hirtie sau cartofi tocati foarte marunt, se va adauga putin nisip, se va turna apa pina la jumatatea sticlei si se va agita. Apoi se va clati cu apa rece.
* Sticlele se vor spala bine cu coaja pisata de ou.
* Sticlele destinate pentru lapte se vor spala bine, daca, eliberindu-le de lapte, se vor clati imediat sub jet de apa rece.
* Sticlele de ulei, alcool, otet se vor spala cu adaos de de-tergent.
* Inainte de a se turna lichid fierbinte intr-un vas de sticla, sub acesta se va fixa un suport de lemn sau un servetel, altfel asezata pe un suport metalic sau pe ciment, sticla va plesni.
* Scrumiera se va sterge mai intii cu o cirpa cu sare, iar apoi se va spala cu apa.
* Ceara rosie se va desprinde fara prea mult efort, daca gitul sticlei se va tine citeva minute intr-o solutie fierbinte de soda calcinata.
* Frigiderul se va spala o data la 5-10 zile cu apa calda cu adaos de sare.
* Eliberind frigiderul de gheata, in nici un caz nu folositi obiecte de metal, o lasati sa se topeasca singura.
* In cazul deconectarii indelungate usa frigiderului nu se va inchide complet.
* Produsele nu se vor lipi de vaporizator daca pe fundul congelatorului se va asterne o pelicula de polietilena.
* Musamaua se va spala cu apa calda cu sapun, iar apoi, clatindu-se cu apa rece, se va sterge cu o cirpa moale pina la uscat.
* Musamaua nu va plesni, daca se va prelucra din cind in cind cu un amestec din parti egale de ulei si otet.
* Vesela gresata se va spala fara efort cu apa calda, daca in ea se va turna putin mustar uscat.
* Petele de grasime de pe masina de gatit se vor curati, presarind plita fierbinte cu sare si stergind-o cu hirtie.
* Suprafata masinilor de gatit si a resourilor se va sterge cu o bucata de pinza sau burete, imbibate cu solutie lichida de detergent pentru curatirea veselei sau cu bicarbonat.
* Rugina de pe arzatoarele masinii de gatit se va inlatura cu glaspapir. Arzatoarele de gaz se vor tine vreo 15-20 min intr-o solutie cu sare, apoi se vor curati, se vor clati si se vor sterge pina la uscat.
* Rugina de pe chiuveta si cada de baie se vor indeparta usor cu otet fierbinte, in care se va dizolva un pic de sare.
* Pentru a evita astuparea chiuvetei, se recomanda pe gura de evacuare a aseza o sita deasa de sirma sau de capron.
* Cada va fi intotdeauna curata, daca se va clati imediat dupa scaldat. Cel mai efectiv e a spala cada cu o perie de capron, cu apa fierbinte cu bicarbonat sau oricare alt deter-gent.
* Nu e recomandabil a umplea cada cu apa prea rece sau prea fierbinte, ci doar cu apa calda. Schimbul brusc de temperaturi poate cauza aparitia pe emailul cadei a unor crapaturi mici si a nuantei galbene, greu de inlaturat.
* Robinetele nichelate din camera de baie se vor renova stergindu-se cu otet cu sare.
* Robinetele vor straluci, daca se vor prelucra cu coaja de lamiie, apoi se vor spala cu apa cu sapun si se vor sterge cu o cirpa uscata.
* Daca apa se scurge cu greu prin chiuveta, atunci in gura de evacuare se va turna un caus de soda calcinata. Cind soda se va topi, in chiuveta se va turna o jumatate de pahar de otet, apoi se va spala cu apa.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie Mier Feb 22, 2012 12:51 am  
Cum pot fi folosite altfel alimentele din camara

Piper: Daca vreti ca hainele pe care intentionati sa le spalati la masina sa-si pastreze culoarea, adaugati o lingurita de piper. Culorile nu vor iesi si evitati astfel ca unele rufe sa-si imprumute culoarea altora.

Zahar: Daca nu vreti sa cheltuiti bani pe tabletele antitantari, puteti face acasa un amestec la fel de eficient. Aveti nevoie de doua cesti de lapte, putin peste 100 de grame de zahar si circa 50 de grame de piper.

Fierbeti acest amestec timp de 10 minute, amestecand ocazional. Puneti mixtura in boluri si asezati-le strategic in casa sau chiar pe langa casa. Acestea vor atrage nu doar tantarii, ci si alte insecte deranjante.

Sare: Petele de grasime sunt intr-adevar o pacoste, dar pot fi indepartate, inainte de a spala rufele, daca se presara generos sare peste pata. Apoi, pot fi spalate in mod normal.

Cartofi: Daca ati avut o noapte grea si ati cam exagerat cu alcoolul, iar ochii va tradeaza activitatile nocturne, aplicati peste ei cate o felie subtire de cartof si asteptati timp de cinci minute.

Clatiti apoi cu apa rece, aplicati o creama hidratanta si abia apoi machiati-va, daca simtiti ca mai e cazul. In afara de machiaj, restul e valabil si pentru barbati.

Portocale: Daca sunteti in natura si, intamplator, aveti portocale la voi, puteti uita de grija hartiei pentru aprins focul.. Cojiti-le, lasati cojile sa se usuce si folositi-le pentru aprinderea focului, deoarece contin uleiuri inflamabile care ard pentru multa vreme. Mirosul proaspat e din partea casei!

Ulei de masline: Daca aveti senzatia ca produsul potrivit pentru piele pur si simplu nu exista, incercati sa combinati 4 lingurite de ulei de masline cu 3 lingurite de sare. Pasta creata se asaza pe fata, timp de 2 minute si se indeparteaza apoi cu apa calduta.

Folositi aceasta mixtura in fiecare zi, timp de o saptamana, dupa care rariti aplicarea acestui tratament, reducand zilele de infrumusetare la 3 pe saptamana. Rezultatele vor fi vizibile.

Mustar: Poate ca veti avea senzatia ca mirositi ca un hot-dog, dar mustarul aplicat intr-un strat subtire pe piept, peste care se asaza un prosop fierbinte, va va elibera capul si pieptul, ajutandu-va sa respirati mai usor..


Maioneza: E grav cand copiii deseneaza cu carioci pe pereti. Dar parca doare si mai tare cand, in loc de pereti, folosesc ca si panza mobila cea noua.

Exista insa o rezolvare: asezati maioneza pe urmele de carioca de pe mobila, lasati sa actioneze timp de 10 minute si apoi stergeti cu o carpa curata. Maioneza se va lua cu tot cu pata de culoare.


Lamaie: Matreata este o problema de sanatate adesea stanjenitoare si, din pacate, produsele de ingrijire care promit sa rezolve aceasta problema miros destul de urat. In frigider gasiti insa remediul, care consta in lamaie.

Masati-va scalpul cu doua lingurite de zeama de lamaie si clatiti cu apa calduta. Dizolvati apoi o lingurita de zeama de lamaie intr-un pahar cu apa calda si aplicati pe pielea capului, fara a mai clati.. Repetati tratamentul pana ce problema dispare.

Oua: Daca nu mai aveti timp sa treceti pe la coafor pentru o masca pentru podoaba capilara, folositi galbenusul a doua oua pentru a va masa parul. Porniti cu scalpul si apoi inaintati pe lungimea firului de par, pas cu pas.

Cand simtiti ca toate firele de par au intrat in contact cu galbenusul, asezati-va pe cap o casca si apoi un prosop cald. Stati asa 30 de minute, apoi spalati-va pe cap ca de obicei.


Unt: O cutie de bijuterii va poate ajuta sa va organizati podoabele. Doar ca, uneori, toate acele lanturi subtiri se incalcesc si nu puteti face mare lucru sa opriti asta. Cateodata va enervati atat de tare, incat mai ca ati
trage de ele, cu riscul ca nu multe lantisoare sa ramana intregi.

Sfatul nostru este sa puneti niste unt peste nod si sa asezati ghemotocul pretios pe o suprafata plata. Ajutandu-va de un ac de cusut, veti reusi sa rezolvati dilema. La final, nu trebuie decat sa indepartati untul sub un jet de apa calda.


Paine: Data viitoare cand scapati pe jos un pahar sau o farfurie care se face tandari pe podea, luati o felie de paine si, dupa ce ati adunat cioburile mari, vizibile, treceti felia de paine peste locul care ar mai putea avea cioburi greu de vazut cu ochiul liber.

Painea este buna si pentru indepartarea urmelor de degete (eventual murdare) de pe pereti si tapet.


Banane: Data viitoare cand vreti sa aruncati la gunoi cojile de banana, amintiti-va ca acestea inca mai pot fi utile. Indepartati eventualele "ate" sau fasii din pulpa fructului si treceti cojile de banana peste argintarie sau pantofii din piele. Stergeti apoi cu o carpa moale.


Mere: Daca ati cumparat rosii care nu sunt prea rosii, nu disperati.

In loc sa le lasati la copt pe pervaz mult si bine, infasurati cinci rosii verzi intr-o punga maro in care se afla si un mar copt, sigilati si lasati-le asa pentru cateva zile. Procesul de coacere va fi grabit in acest fel.
 Continut sponsorizat
Rang:


MesajSubiect: Re: Sfaturi practice pentru bucatarie  

*Scrie romaneste
*Sterg mesajele inutile sau scrise cu CAPS
*Nu fa spam
*Linkurile relevante în context sunt binevenite.

Transferul se face din contul dumnevoastra de Paypal




Copyright © 2008-2014 Forumul Andrei. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii
Aspect creat si codat de Alexandru Miron & Nick

.