Bun venit pe Forumul Andrei

Daca vezi aceasta pagina inseamna ca nu ai cont sau nu esti logat.
Daca doresti doar sa vizualizezi forumul poti apasa pe "x-ul" din dreapta si acesta imagine nu va mai fi afisata.

Pentru o vizualizare cat mai buna a acestui forum recomandam
8
Va uram o zi buna in continuare si o navigare cat mai placuta pe acest forum !


   
AcasaSustineFAQInregistrareConectareCautareCalendar
Twitter



Piatra-Neamt

Navigare :: Divertisment :: Diverse :: Descriere oras
AutorMesaj
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Dum Iul 05, 2009 4:13 am  
Municipiul Piatra Neamț – reședința județului Neamț – este așezat pe valea râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamț este situat la 26° 22’ longitudine estică și 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamț este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Orașul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase și plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari și zăpadă din abundență. Este un "mic paradis" asemeni unei stațiuni de vacanță. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița.
Râul Bistrița

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. După anul 1960, cursul mijlociu și inferior al râului Bistrița a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare și a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistrița juca rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic și aspectul Bistriței s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriței. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii și a crescut potențialul său turistic.



Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al județului Neamț datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidențiate îndeosebi pe Valea Bistriței, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Evoluția comunităților umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din piatră șlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare și de decorare a ceramicii, dezvoltarea vieții spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizații preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către specialiștii Muzeului de Istorie Piatra Neamț în stațiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamț, Traian-Dealul Viei, Târpești, Frumușica, Calu, Văleni, Ghelaiești, dar și în alte locuri, au evidențiat în special valoarea plasticii antropomorfe și zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuție de excepție la o mai bună cunoaștere a acestei civilizații. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecție de obiecte aparținând acestei culturi.

Epoca bronzului și apoi epoca fierului, caracterizate prin apariția și dezvoltarea metalurgiei, sunt evidențiate prin așezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriței și Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societății tracice și apoi civilizației dacice. Acesteia din urmă îi aparțin așezările descoperite în zona orașului Piatra Neamț, la Bâtca Doamnei, Cozla și Calu, care au oferit importante informații referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară și spirituală atins de civilizația dacică din această parte a țării. Chiar și după constituirea provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulcești atestau gradul înalt de civilizație atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.

Apariția popoarelor migratoare a modificat puternic evoluția populației daco-carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al județului. Influența acestora, dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine, a dus la apariția, între secolele V-VII e.n., a culturii Costișa-Botoșana, care a coincis, pentru această parte a țării, cu perioada formării poporului român. Dintre așezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creștinizare.

Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt așezările de la Borniș-Dragomirești, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcești și Brăsăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu.
Biserica Precista

Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea puțin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de populația autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica.

Evoluția așezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanță urbană: Piatra lui Crăciun, Roman și Neamț. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curți Domnești, iar Roman-ul devine unul dintre cele mai însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 și o episcopie. La fel de vechi ca și Piatra sau Roman, orașul Neamț va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleșului, a Cetății Neamțului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamț, unul dintre cele mai vechi și mai vestite centre religioase din țară, alături de Mănăstirile Bistrița, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.

Continua creștere a producției de mărfuri și a celei agricole, dar și intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ținutului să fie din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârșitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. XIX încep să apară și primele fabrici. Revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării.

Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca situația generală a județului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reușit refacerea vieții economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă. Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit pe mareșalul Ion Antonescu la Piatra Neamț, a determinat trimiterea pe front a unităților militare din zona Neamțului, alături de alte unități din țară, și participarea la lupta pentru reîntregirea Patriei. Evoluția ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificației Tg. Neamț-Pașcani, a făcut ca multe dintre localitățile din estul județului să sufere mari distrugeri.

Anii de după război și schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în evoluția istorică a județului Neamț, în care se pot distinge, totuși, și transformări pozitive, care și-au pus amprenta asupra zonei și locuitorilor săi.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Dum Iul 05, 2009 4:15 am  
Monumente

Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei

Situată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuințe din epoca bronzului și apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic. În imagine Moartea lui Decebal, vestigiu istoric.

Complexul monumental din epoca lui Ștefan cel Mare (Curtea domnească, Biserica Sf. Ioan și Turnul Clopotnița)
Curtea Domnească

Situat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan" și Turnul Clopotnița își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.

Schitul Cozla

Situat într-o poiană de pe malul drept al Cuiejdiului, către limita nord-vestică a cartierului Dărmănești, se remarcă prin abundența ornamentelor sculpturale pe care le întâlnim atât în interior cât și în afară, delimitând cele mai importante zone din structura construcției. Cele mai reușite sunt încrustările de pe cornișă, de pe lemnăria de sprijin și de pe acoperiș.

Biserica de lemn din cartierul Văleni

Situare: situată în Văleni-Piatra Neamț; str. Magnoliei. Scurt istoric: ctitorită de Petru Rareș și apoi de Al. Lăpușneanul în 1574. Descriere: Monument istoric și de arhitectură religioasă construit din lemn. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificată fără nicio rezervă ca fiind una dintre cele mai reușite realizări ale arhitecturii populare în lemn. Întreaga construcție, executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, trădează o mână de virtuos care a fixat în fiecare perete precizie, pricepere și imaginație. Este de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de șindrilă îmbracă întreaga construcție în mod unitar, fără a sublinia la exterior decât prezența altarului. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar, pridvorul de la apus constituind, fără îndoială, un adaos mai recent (1924). Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. În plus, la ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma tradițională. În locul fundalului de lemn sculptat care separă naosul de altar și pe care sunt pictate scenele și portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane distincte ca stil și chiar ca structură plastică, fiind executate, fără nicio excepție, pe bucăți de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic.

Biserica de lemn din cartierul Vânători

Situare: Vânători - Piatra Neamț Scurt istoric: Ctitorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Descriere: Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat, ce conferă totuși mai multă suplețe întregului ansamblu. Acoperișul de dranită, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă en berceau (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este o piesă de mare valoare artistică și deosebită frumusețe. Lucrată în lemn de tei și ștejar, această creație de autentică artă românească respectă cu strictețe dispunerea ierarhică și spațială specifică iconografiei creștine ortodoxe. Dar ceea ce frapează de la prima vedere în aceste picturi este îmbinarea unor elemente stilistice diferite dar nu și eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certă originalitate. Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparență renascentistă, iar frecvența planurilor secundare de inspirație locală trimite cu insistență la frescele de la Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Sucevița. Ușile împărătești, mai ales, tratate preponderent pictural și mai puțin sculptural, ca de altfel întreaga lucrare, degajă acea atmosferă specific moldovenească în care transcendentalismul rece și distant al canoanelor se atenuează prin căldura unui umanism izvorât din simplitate și firesc.



La extremitatea estică a fostei Curți Domnești, în imediata apropiere a Liceului "Petru Rareș", se află Sinagoga de lemn, monument cu o istorie îndelungată și pe alocuri controversată, mărturie a numeroasei comunități evreiești care a existat în acest oraș încă din Evul Mediu. Actuala construcție s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogă a fost de piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explică și materialul folosit la construirea acestui monument. Faptul că Sinagoga se află atât de aproape de Biserica "Sf. Ioan", nerespectându-se tradiționala distanță de 150 de stânjeni (aproximativ 300 m) care trebuie s-o despartă de o biserică creștină, a fost explicat de regulă prin marea vechime a edificiului inițial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Adepții acestui punct de vedere pleacă de la premiza că nimeni nu ar fi îngăduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curții și Bisericii Domnești și că aceasta deja exista în 1497-1499 când Ștefan cel Mare a construit biserica și turnul-clopotniță, lăsând-o apoi pe vechiul amplasament. Se consideră că este vorba de o simplă nesocotire a regulilor tradiționale, deoarece dacă s-ar fi avut în vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi împiedicat pe Ștefan cel Mare să dispună demolarea și strămutarea sinagogii la o distanță convenabilă. Nu trebuie să se uite că în vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Pietricica, cele mai vechi pietre de mormânt datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea și că Sinagoga se află pe pământ domnesc, comunitatea evreiască plătind o dare anuală (bezman) pentru folosirea acestuia. Foarte probabil că vechea construcție de piatră să se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domnească, fără a se ține seamă de respectarea distanței prestabilite față de Biserica "Sf. Ioan" așa cum a procedat de altfel și Grigore III Ghica în 1766 când a încuviințat actuala sinagogă de lemn. Sinagoga din Piatra-Neamț e construită din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât și la exterior. Temelia înaltă de piatră face ca intrarea în edificiu să se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintă ca o galerie închisă cu două etaje la nord și un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflându-se o altă galerie de mai mici dimensiuni destinată copiilor. În peretele estic al sinagogii este așezată Urna Sfântă, adevărată operă de artă executată în lemn sculptat și dispusă în trei etaje, fiecare nivel fiind așezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz și argint. Această urnă a fost lucrată în 1835 de Saraga Itchok ben Moische, dar în patrimoniul lăcașului s-a mai păstrat și o frumoasă perdea cu șapte triunghiuri și o inscripție în ebraică din care rezultă că a fost realizată în 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu. Cupola și pereții laterali sunt părțile originale ale construcției. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legată de numele lui Baal Shemtov, întemeietorul hasidismului.

Rezervația paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura

Munții Cozla (679 m), Pietricica (530 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la nord, est și, respectiv, sud, reprezentând ultima treaptă a Carpaților la zona de contact cu Subcarpații. Formarea lor este legată de existența pe aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mari. În rocile din care sunt alcătuiți (marne, gresii, șisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de pești și scoici, care pot fi văzute la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Dum Iul 05, 2009 4:16 am  
Turism

Telegondola Piatra Neamț

Muntele Cozla

În partea de nord a orașului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” și 679 m în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.

De aici pornesc cele mai atrăgătoare[judecată de valoare] trasee de pe Cozla, care duc spre Dărmănești, spre Cârlomanul sau spre ciudata creație a naturii pe care localnicii o numesc „La trei căldări”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea și interesul lor științific sunt declarate monumente ale naturii) a căror origine este diferit explicată de specialiști: unii consideră[formulare evazivă] că ne aflăm în fața unui fenomen carstic, alții[formulare evazivă] le atribuie o natură periglaciară, în timp ce alți cercetători[formulare evazivă] le califică drept marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor.
„La trei căldări” - Vedere Panoramică

Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii. Deși aceste ape au atras la Piatra Neamț mii de turiști, în timp, exploatarea nerațională a dus la colmatarea lor. O investiție în acest domeniu ar putea oferi și în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.

Cozla este unul dintre cele mai importante obiective turistice. La poalele sale se află Grădina Zoologică și în apropiere Parcul Orășenesc. Un drum șerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârful muntelui iar de-a lungul lui sunt amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. De asemenea deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori.

Telegondola

În Piatra Neamț a fost pusă în funcțiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus și care va face legătura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline). Acest traseu are o lungime de 1.915 m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel și spații de cazare, spații comerciale și cafenele. De aici, iarna, se va putea schia pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea. Tot aici este și un telescaun pentru a fi asigurat transportul de la bază până la vârful pârtiei. Vor exista și centre de închirieri de echipament necesar pentru schi.[necesită citare]

Flora din Piatra Neamț

Flora prezentă în Piatra Neamț și în împrejurimi este destul de bogată și variată.[judecată de valoare] Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, cireș, măr, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei.
 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Dum Iul 05, 2009 4:27 am  





 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Joi Aug 27, 2009 10:21 pm  
Noua fantana arteziana din Parcul Tineretului

 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Mier Dec 08, 2010 11:01 pm  


Nu vrem sa distrugeti singurul parc din Piatra Neamt

categorie: Guvernare, administrativ, Mediul inconjurator, Social.
destinatar: Primaria Municipiului Piatra Neamt, Primarul Gheorghe Stefan si Consiliul Local


Joi 25 noiembrie consilierii locali ai municipiului Piatra Neamt au aprobat o hotarare prin care in parcul din centrul orasului sa se construiasca o carciuma.
Parcul este oricum foarte mic, iar in oras nu prea exista astfel de spatii, acum primaria vrea sa se construiasca o carciuma pe o suprafata de 530 de metri patrati. Consilierii locali considera parcul drept "un spatiu fara utilitate". Dorim ca parcul sa ramana ceea ce a fost si pana acum, un spatiu fara carciumi, sau alte bodegii.
Daca sunteti de acord cu faptul ca primaria a intrecut masura de aceasta data, va rugam sa semnati aceasta petitie.




 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Dum Ian 16, 2011 6:49 am  

Piatra Neamt poze vechi








 nick
avatar
Rang: Administrator


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt Mar Feb 01, 2011 1:11 am  
Partia de ski Cozla este amenajata pe dealul Cozla, situat in partea de nord a orasului Piatra Neamt. Stratul de zapada este format atat din zapada naturala cat si din zapada artificiala si dureaza din decembrie pana in martie. Pentru siguranta schiorilor s-au montat plase sustinute cu stalpi si parapeti de protectie pe ambele laturi ale partiei. Telescaunul care deserveste partia de ski are statia de plecare din Darmanesti si o capacitate de urcare pentru 826 persoane pe ora. Programul de functionare este de marti pana joi intre orele 11.00 – 17.00, iar de vineri pana duminica intre orele 11.00 – 20.00.

Partia de ski de pe dealul Cozla – Piatra Neamt are urmatoarele date tehnice:

Lungimea: 965 m
Latimea minima: 20 m
Inclinare medie a partiei: 27%
Altitudine la plecare: 647 m
Altitudine la sosire = 387 m
Diferenta de nivel: 260 m
Dificultate: medie
Zapada Artificiala: DA
Instalatie nocturna: DA
Numar balize: 10
Transport: Telescaun


Accesul se face cu:
Auto: pe un drum pietruit care pleaca din strada Stefan cel Mare, pe langa Parcul Zoologic.

Telegondola: Statia de plecare a telegondolei este de la Gara Piatra Neamt si merge pana la statia de sosire de pe dealul Cozla. Dispune de 22 de gondole iar durata traseului este de 6 minute.



Click pe imagine pentru preturile
 Continut sponsorizat
Rang:


MesajSubiect: Re: Piatra-Neamt  

*Scrie romaneste
*Sterg mesajele inutile sau scrise cu CAPS
*Nu fa spam
*Linkurile relevante în context sunt binevenite.

Transferul se face din contul dumnevoastra de Paypal




Copyright © 2008-2014 Forumul Andrei. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii
Aspect creat si codat de Alexandru Miron & Nick

.